Reprezentanții românilor din Italia și Spania, prezenți, vineri seară, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (Harghita), spun că sunt pregătiți să ceară președintelui Klaus Johannis dizolvarea Parlamentului, dacă nu se vor aproba votul prin corespondență și votul electronic, potrivit Mediafax.
”Am înțeles că va exista o sesiune extraordinară peste puțin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondență și votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer președintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora, în timp ce (parlamentarii – n.r.) au fost capabili și au avut timp să își creeze legi pentru a-și mări salariile și pentru a-și crea pensii pentru ei”, a declarat președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE), Daniel Țecu.
Președintele FADERE s-a arătat ”optimist”, cu toate că ”din ce în ce mai mulți factori de decizie, parlamentari și voci de mai sus”, i-au spus că nu ar mai fi timp pentru așa ceva.
De asemenea, el a susținut că la alegerile din 2016 numărul românilor care se vor prezenta la urne va fi mai mic decât la scrutinul pentru alegerile prezindețiale de anul trecut.
”Atunci a fost o anumită emoție și mai vreau să mai spun ceva, eu cred că românii votau mai puțini la alegerile președintelui dacă nu se crea acea emoție din lipsa secțiilor de vot. Acum avem o lege care deja a ieșit, sperăm să avem secții de vot suficiente. Dar chiar dacă vor fi secții suficiente, sunt persoane care locuiesc în zone foarte depărtate de secțiile de vot și e nevoie de o formă de vot care să poată înlesni și votul lor”, a explicat Daniel Țecu.
La rândul său, Eugen Terteleac, președintele Asociației Românilor din Italia, consideră că la alegerile de anul viitor vor vota mulţi români din diaspora, pentru că a fost extinsă posibilitatea de înfiinţare a secţiilor de votare.
”Este de ajuns să prezinţi o listă cu o sută de persoane şi statul român este obligat să înfiinţeze secţii de votare. Preconizez că în Italia putem să avem o mie de secţii de votare, pentru că poate să fie şi va fi un exemplu important pentru clasa politică italienească, care va descoperi că românii sunt activi politic şi se implică. Vom face tot posibilul să mobilizăm comunităţile noastre de români să obţinem secţii de votare în toate satele, oraşele unde comunităţile de români sunt puternice”, a spus Eugen Terteleac.
Deși este ”încrezător că speranţa moare ultima”, președintele Asociației Românilor din Italia se așteaptă la ”o trădare” din partea parlamentarilor care reprezintă diaspora.
”Văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Parlamentul României în ceea ce ne priveşte, mă aştept la o altă trădare la fel de mare cum a fost aceea când nu a fost acceptată mărirea numărului de parlamentari. Parlamentari care reprezintă diaspora au fost în sală şi nu au votat această lege. A lipsit doar un singur vot şi acei parlamentari au stat cu mâinile în buzunar”, a spus Terteleac.
Reprezentanții românilor din Italia și Spania au acuzat partidele politice românești că au ”măcinat” diaspora, că dezbină comunităţile româneşti pentru a le obține voturile și că după ce ajung la guvernare ”își scurg” banii destinați românilor, uitând de promisiunile pe care le-au făcut.
”Diaspora este măcinată de partidele din România, care vin şi dezbină comunităţile româneşti. Politicienii şi partidele politice din România au interes în diaspora doar când se apropie alegerile. Ne vizitează, ne cer votul, după care se întorc şi uită de problemele noastre. Este adevărat că, după ce ajung la guvernare, pentru ca să poată folosi banii din Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau altor instituţii, îşi crează asociaţii, pe perioada în care ei guvernează, ca să poată folosi banii. Că nu au interesul să finanţeze asociaţii care sunt acolo de ani de zile, care fac proiecte serioase şi sănătoase, ci au interesul să-şi creeze asociaţii prin care să îşi scurgă banii de la instituţia pe care o conduc”, a mai spus președintele FADERE, Daniel Țecu.
Și Eugen Terteleac a povestit că situația este identică și în Italia, unde clasa politică românească este „cel mai puternic implicată în dezbinarea comunităților românești”, în loc să protejeze interesele românilor și „să lupte” pentru drepturile acestora.
”Parlamentarii din diaspora sunt nişte trădători. Vorbesc de rău alte asociații, spunând că ceilalți sunt infractori, sunt securiști și tot așa, la fiecare asociație repetă povestea și se construiesc bisericuțe. Concomitent, încearcă să le afilieze politic și numai în preajma alegerilor electorale, niciodată nu se discută de un proiect politic puternic, de sine stătător. Acestea automat devin politice, încep lupte poltice între asociații, lucru care nu este normal, pentru că aceste asociații s-au născut ca și asociații culturale, care se ocupă de menținerea tradițiilor, uzanțelor, nu de a face politică în Italia. De suferit are comunitatea românilor din Italia, care este văzută foarte rău de autoritățile statului italian și din cauza acestor probleme de dezbinare”, a spus președintele Asociației Românilor din Italia.
În opinia reprezentanților românilor din diaspora, soluția ar fi ca viitorii parlamentari care le vor reprezenta interesele să fie aleși din rândul românilor care trăiesc în străinătate, persoane neimplicate politic, cu inițiative, respectate de comunitățile în care trăiesc și care nu se folosesc de ”sistemele tradiţionale «divide et impera»”.
”Cei care ne reprezintă în Parlament, deputaţii şi senatorii, ar trebui să fie din dispora. Însă am remarcat că există o şmecherie pe care ei au învăţat-o: dacă sunt într-un partid de foarte mulţi ani, merg, îşi fac o rezidenţă şi peste trei zile vin în România, se duc la televizor şi spun că locuiesc în Spania sau Italia şi vor să candideze. Iar ceilalţi nu au cum să-i contreze, pentru că arată câte o rezidenţă. Problema este să fie un om care într-adevăr a făcut ceva acolo, că a făcut proiecte cu românii, nu doar să organizeze concerte cu Irina Loghin și cu cântăreți din România. Că săracii români, cu atâta dor de România, după ce i-ai dus la un concert cu muzică românească, le poți fura votul mai ușor decât se fură în România cu mici și bere”, a spus președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa.
Cele câteva milioane de români din diaspora sunt reprezentați în Parlamentul României de patru deputaţi şi doi senatori, ”puțini și cu aproape zero iniţiative legislative la fiecare dintre ei”, potrivit reprezentanților acestora.
