Guvernul a sesizat Curtea Constituțională (CCR) pentru a decide dacă președintele Traian Băsescu se poate implica sau nu în campania electorală. Sesizarea va fi judecată în 21 mai, ceea ce însemană că o eventuală decizie va avea impact în campania pentru prezidențiale.
Potrivit sesizării trimise de Guvern, președintele Traian Băsescu ar fi încălcat Constituţia prin nominalizarea directă a partidului pe care îl va vota (PMP) şi popularizarea însemnelor acestuia. Sesizarea este înaintată în baza articolului din Constituţie, care stabileşte că judecătorii CC soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice.
Unul dintre exemplele concrete se referă la participarea președintelui la o întâlnire cu conducerea PMP după care s-a fotografiat cu liderii partidului, purtând un tricou alb cu iniţialele PMP, sub sigla acestui partid, un măr cu mesajul “Vote for PMP”. De asemenea. Traian Băsescu este acuzat că a declarat că va vota cu PMP în cadrul unei conferințe de presă susținute la Cotroceni, în 4 mai 2014, pe tema evenimentelor din Ucraina. Subiectul a fost reluat în cadrul unei emisiuni televizate a postului B1 TV în care șeful statului s-a referit la avantajele votării PMP. Ponta îl acuză pe președinte că ar fi încălcat articolele din Constituție privind rolul șefului statului de mediator între puterile statului. De asemenea, Guvernul invocă articolulul constituțional potrivit căruia președintele nu poate fi membru de partid. “Chiar dacă, formal, nu este membru al unui partid, prin modul său de acţiune, preşedintele României se comportă ca un agent electoral, ca un membru activ al unei formaţiuni politice implicate în lupta electorală.”, este acuzația Executivului.
Ce a decis CCR în 2007
Sesizarea depusă de Guvern va fi dezbătută de CCR pe 21 mai, și, din acest motiv este clar că decizia va avea în primul rand impact asupra campaniei pentru alegerile prezidențiale, în condițiile în care campania pentru euroalegeri se va încheia pe 24 mai.
Contestația depusă de Guvern ridică, din punct de vedere juridic, două probleme: una de fond și una de formă. Pe fond, preşedintele Traian Băsescu a replicat că în mod categoric nu a încălcat legea fundamentală şi a făcut referire la avizul Curţii din 2007, care spune că “preşedintele nu vine din nori”. Președintele se referă la avizul consultativ al CCR prin care judecătorii au răspuns, în 2007, cererii de suspendare depusă de PSD. La vremea respectivă, șeful statului era acuzat, printre altelte, de “atitudini de partizanat politic în favoarea Partidului Democrat”. CCR a constatat, însă, că “atitudinile și opiniile imputate Președintelui României nu pot fi caracterizate drept încălcări ale Constituției, în condițiile în care în articolul 84 din legea fundamentală se prevede că acesta nu poate fi membru al unui partid politic, dar nu i se interzice să păstreze legături cu partidul care l-a susținut în alegeri sau cu alte partide”.
De altfel, pe aceeași linie a mers și președintele CCR, Augustin Zegrean. Acesta a afirmat că “nimeni și nici măcar președintele României nu poate fi cercetat sau tras la răspundere pentru opiniile sale.” Zegrean a insistat că singura obligație a președintelui este să își dea demisia din partidul din care a făcut parte. “Curtea are o decizie mai veche în acest sens, cred că din 2007, când a spus ce ar însemna asta și ce poate face și ce nu trebuie să facă”, a afirmat și Zegrean.
Controverse juridice
O altă problemă este de formă – și anume dacă acțiunile președintelui pot fi încadrate la capitolul conflict de natură instituțională. “Nu cred că este un conflict de natură constituțională. Un asemenea conflict ar presupune că una dintre puteri se substitutie altei puteri. Nu văd, din sesizarea Guvernului, care dintre atribuțiile Guvernului au fost încălcate de președintele României.”, a afirmat Laura Ștefan (Expertforum).
La rândul său, prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a declarat că sesizarea premierului Victor Ponta adresată CC privind conflictul constituţional "tehnic e greşită" şi Curtea Constituţională o va respinge.
Cătălin Predoiu a fost întrebat dacă preşedintele Traian Băsescu a încălcat Constituţia atunci când a îmbrăcat tricolul cu însemnele PMP. "Este o conduită la marginea Constituţiei cu certitudine, chiar dacă litera nu pare a fi încălcată, în mod cert spiritul ei da!", a spus Predoiu.
Cum se împarte puterea la CCR
La ora actuală, componența politică a CCR sugerează mai degrabă o majoritate defavorabilă PSD. Trei dintre judecătorii CCR au fost propuși de președintele Traian Băsescu, unul de PDL, doi de PNL. Alți doi judecători au fost numiți de PSD iar unul de UDMR. Trebuie, însă, menționat că nu întotdeauna judecătorii CCR au votat în funcție de partidul care i-a propus în CCR. Cel mai elocvent caz este respingerea în unanimitate a legii descentralizării, inițiată de vicepremierul PSD, Liviu Dragnea.
Războiul juridic dintre cele două Palate a izbucnit după un șir de acuzații reciproce între Traian Băsescu și Victor Ponta. Șeful statului l-a avertizat pe premier că PMP îl va alunga de la putere în 2016, iar premierul l-a amenințat pe Băsescu cu pușcăria și medicii.
Contestarea implicării șefului statului în campania electorală nu este o noutate. În 2004, PD, condus de Traian Băsescu a atacat, prin vocea lui Emil Boc, implicarea președintelui de atunci, Ion Iliescu, în campania electorală a PSD. “Implicarea şefului statului în campanie este profund neconstituţională şi încalcă litera şi spiritul Constituţiei. În legea fundamentală se stipulează foarte clar că şeful statului trebuie să fie garantul respectării legii şi trebuie să fie echidistant. Domnia sa este prima persoană care uită de litera Constituţiei şi interpretează textul acesteia în favoarea unui partid politic”, afirma, în 2004, Emil Boc.