Românii sunt pesimişti în ceea ce priveşte redresarea economiei şi veniturile din acest an, dar dorinţa de a face cumpărături este în creștere, arată un sondaj GfK. Dovadă că austeritatea, mai ales cea autoimpusă, dă semne de oboseală.
După o perioadă de privațiuni, dorința de a consuma începe să își facă timid loc în opțiunile populației. Este o evoluție anticipată de succesul nebănuit al campaniilor de Black Friday de anul trecut și de ofertele de creditare care încep să se înmulțească pe stâlpi (este vorba de IFN-uri care profită de timiditatea băncilor și se promovează agresiv). Deși pesimiști, aprope în mod tradițional, în legătură cu evoluția economiei, românii au o dorință de consum în creștere, se arată în sondajul GfK, ”Climatul de consum Europa”, efectuat în 14 state europene. Astfel, aşteptările privind starea economiei se situează în prezent la -17,2 puncte, faţă de -14 puncte în decembrie şi -13,6 puncte în urmă cu un an. Totodată, aşteptările privind venitul prezintă o imagine similară, indicatorul situându-se în prezent la -8,2 puncte. Este vorba de o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie, în timp ce în martie 2013, indicatorul se situa la un nivel mai bun, de -5,4 puncte. Dorinţa de cumpărare se situează însă la -13,8 puncte, ceea ce reprezintă un avans de 1,7 puncte comparativ cu decembrie. Cu un an în urmă, cifra se situa însă la -18,3 puncte.
Explicațiile decalajului față de media UE
La nivelul UE, indicele climatului de consum reflectă o tendință asemănătoare, câştigând 0,8 puncte în primul trimestru al lui 2014. În prezent, el se situează la 8,4 puncte, ceea ce denotă că românii au multe de recuperat la acest capitol. Sondajul monitorizează răspunsurile oferite lunar de 40.000 de persoane din 27 de state europene. În funcție de predominanța optimiștilor sau pesimiștilor, rezultatele sunt pozitive sau negative (teoretic, aceasta acoperă o scală ce pleacă de la -100 de puncte și poate ajunge la +100 puncte).
Cum a apărut decalajul dintre media UE și România?
În majoritatea ţărilor UE acoperite de sondaj, PIB-ul a crescut atât comparativ cu trimestrul precedent, cât şi cu anul precedent. În plus, măsuri de austeritate la fel de drastice precum în România, cu tăieri de salarii și creșteri de TVA, au fost rare în perioada de apogeu a crizei. Românii au fost mai speriați decât restul europenilor, mai îndatorați, mai loviți de evoluțiile valutare (leul are cea mai mare depreciere din regiune față de euro), ceea ce a scumpit importurile. Este deci explicabilă o revenire mai lentă a consumului, mai ales având în vedere noile taxe impuse de Guvern și scumpirea graduală a utilităților, pe fondul calendarului liberalizării complete pentru energia electrică și gaze. De exemplu, indicele privind dorința de cumpărare a avut o valoare de 55,5 puncte în Germania, cea mai mare din decembrie 2006. Valoarea din Marea Britanie este însă de -10,9 puncte, în timp ce consumatorii din Grecia sunt chiar mai pesimiști decât cei din România: -26.1 puncte. Nu este momentul pentru optimism fără rezerve nici în marile economii din Europa, consideră autorii sondajului. „Germenii redresării continuă să rămână extrem de fragili, trebuind încă să fie depăşite tot felul de incertitudini. Franţa şi Italia doresc să renunţe la măsurile de austeritate sistematice şi să înceapă să facă alte datorii pentru a ajuta economia să îşi revină prin investiţii mai mari. Rămâne de văzut ce fel de impact va avea acest lucru asupra rating-ului de credit de pe pieţele financiare“, arată GfK.
