Au deschidere la aceeași mare, iar geografia, temperatura apei și vremea sunt aproximativ aceleași. Cu toate acestea, litoralul bulgăresc a atras de Paști mii de turiști români, în timp ce numărul vizitatorilor pe litoralul românesc a fost aproape zero. De altfel, în această perioadă, plaja din România este un imens șantier și gazdă pentru câinii maidanezi.

Cu greu puteai să găsești, de Paști, un turist în stațiunile românești de pe litoral. În Mamaia, stațiunea-vedetă, au fost deschise câteva hoteluri, dar este vorba despre cele care funcționează tot timpul anului. Unele dintre ele au avut și oferte speciale pentru această perioadă, care au inclus atât acces la spa, cât și excursii la unele dintre obiectivele turistice din regiune. În sudul litoralului, câinii fără stăpân și molozul au ținut locul turiștilor. ”Nu suntem o destinație tradițională pentru sărbătorile de Paști”, a precizat Corina Martin, președintele Asociației Litoral Delta Dunării. De Paști, există un număr mic de familii care doresc să petreacă mai multe ore sau câteva zile în liniștea de la malul mării. ”Românii se duc în această perioadă pe Valea Pahovei, în Bucovina sau în zona Sibiului. De alt­fel, sezonul estival se deschide oficial de 1 mai”, a pus punctul pe „I” Corina Martin. De altfel, cifrele vorbesc de la sine: cu toate că hotelierii au pregătit pe litoral 2.000 de locuri, doar 10% au fost și rezervate.

Lecția bulgarilor

Dar, dacă pe plan intern a fost dezastru, stațiunile din nordul litoralului bulgăresc au fost preferatele românilor. ”Balcic, oraş situat la nord de Varna, s-a numărat printre destinaţiile preferate de români. Într-unul dintre hotelurile din Balcic, un preot a vizitat restaurantul pentru a binecuvânta mâncarea pregătită pentru turişti. În staţiunea Albena au venit aproximativ 2.000 de turişti români, potrivit postului de televiziune bulgar bTV. Multe camere au fost deja rezervate de români pentru perioada 1-4 mai”, titrează site-ul novinite.com. Turiștii care aleg Bulgaria spun că o fac datorită prețurilor mai mici, serviciilor de calitate și atracțiilor din zonă. Pe litoralul românesc, dacă vremea este proastă, cu greu poți găsi ceva interesant de făcut să umpli două sau trei zile de vacanță. În nordul Bulgariei, cea mai mare atracţie pentru turiştii români este palatul din Balcic construit în 1924 de Regina Maria. ”Turiştii vin la Balcic din nostalgie, dar şi pentru că este o staţiune minunată, cu un golf pitoresc”, spune Jeni Mihailova, directorul palatului din localitate. Pentru turiștii din Balcic, hotelierii s-au pregătit cum se cuvine: au adus chiar și un preot la restaurant, care a binecuvântat bucatele tradiționale, dar și turștii. Potrivit Asociației Bulgare de Hoteluri și Restaurante, circa 15.000 de români erau așteptați de Paști în stațiunile bulgărești de la Marea Neagră.

Grecia – oferte imbatabile

Grecia rămâne una dintre țările preferate de turiștii români, iar anul acesta numărul celor care a ajuns pe continent sau în insule a fost relativ mare. Pentru cei din sudul României, deschiderea punctului de graniță de la Makaza, dintre Grecia și Bulgaria, scurtează drumul spre stațiunile din sud și spre insula Thassos, care poate fi parcurs acum în circa șase-șapte ore. În acest an, hotelurile de cinci stele au avut oferte speciale, de circa 300 de euro pentru familii de patru persoane, cu demipensiune și masă festivă de Paști. ”Ospitalitatea și modul de a face turism al grecilor sunt desăvârșite. Am fost primiți cu zâmbetul pe buze, ne-a fost oferită gratuit o cameră mai bună și am avut surpriza să constat că în restaurante există meniuri în limba română. Eu în Mamaia nu am văzut nici meniuri în engleză”, spune un turist care și-a petrecut vacanța în nordul Greciei.

Litoralul românesc, ocolit de străini

Mai puțin de 5% din turiștii care vin pe litoralul românesc sunt străini, astfel că stațiunile din Constanța se bazează în majoritate covârșitoare pe români. Mulți dintre aceștia preferă să rămână în țară datorită costului mai redus al transportului și al faptului că își pot aduce cu mașina inclusiv apa plată pe care o consumă pe parcursul sejurului, pentru a scădea cheltuielile.

Revanșă, de 1 mai

Hotelierii români spun că își vor lua revanșa cu ocazia minivacanței de patru zile de 1 mai. ”Nu se va întâmpla nimic în stațiunile din Bulgaria de
1 mai, fapt care ne va da nouă ocazia să plusăm cu evenimente”, afirmă Corina Martin. În această perioadă sunt așteptați peste 30.000 de turiști, majoritatea în Mamaia. ”De 1 mai, ca de obicei, atragem cel mai mare număr de turiști din România, comparându-ne cu orice destinație, din țară sau din străinătate”.

5 probleme

De ce este ocolit litoralul românesc

Lipsa unei infrastructuri de agrement, care să compenseze vremea rece

Prețurile mari, în comparație cu cele ale concurenței

Serviciile care, de multe ori, lasă de dorit

Lipsa unei tradiții care să atragă turiștii

Ofertele speciale din stațiunile bulgărești, grecești sau turcești

Transilvania, promovată pentru străini

În timp ce litoralul românesc pare să fi pierdut lupta cu cel bulgăresc pentru atragerea turiștilor români și străini, Transilvania devine, încet-încet, unul dintre cele mai interesante branduri la nivelul Europei. Iar experții britanici în domeniul turismului afirmă că, peste 20 de ani, Transilvania va rivaliza cu Antalya sau cu Toscana în acest domeniu. Această tendință este deja confirmată și de reprezentanții agențiilor românești care aduc turiști străini. Motivele pentru care Transilvania a devenit un brand turistic important sunt multiple.

Mitul lui Dracula

Transilvania a devenit cunoscută în întreaga lume datorită romanului irlandezului Bram Stoker, ”Dracula”. Mitul vampirului sângeros atrage în fiecare an zeci de mii de vizitatori, dornici să vadă presupusul tărâm al vampirilor. Zone precum Sighișoara, orașul în care s-a născut voievodul valah, Castelul Bran ori alte cetăți și castele din Transilvania pe unde hotelierii spun că ar fi trecut Dracula au devenit adevărate obiective turistice de interes. Iar hotelierii și operatorii turistici au știut să speculeze la maximum acest interes.

Promovarea făcută de Principele Charles

Un alt factor major de interes pentru turiștii străini este reprezentat de promovarea intensă făcută de Alteța Sa Regală, Principele Charles al Țării Galilor. Faptul că moștenitorul Coroanei Regatului Unit al Marii Britanii și-a cumpărat proprietăți precum cea de la Viscri, finanțează refacerea unor castele, precum cel din Bonțida, ori consumă produse alimentare din Transilvania a stârnit interesul mass-mediei britanice pentru această regiune. Iar acest interes atrage tot mai mulți turiști din țările Commonwealthului. Profesorul Paul Bloomfield, cadru didactic la Universitatea Odferd Brookes, cea mai importantă universitate europeană din domeniul industriei ospitalității, crede că acest interes va crește și mai mult. ”Transilvania are potențialul de a deveni o destinație turistică majoră, întocmai cum au devenit Antalya ori Toscana”, crede Paul Bloomfield. Cu sprijinul familiei Rațiu din Turda, adică al descendenților regretatului Ion Rațiu, Paul Bloomfield a vizitat de mai multe ori Transilvania și pregătește o carte de bucate inspirată din gastronomia ardelenească.

Moștenirea multiculturală, magnet turistic

Un alt factor care atrage turiștii străini este reprezentat de moștenirea multiculturală. Bisericile săsești din sudul Transilvaniei îi atrag pe germanii plecați din Transilvania, dar sunt un factor de interes și pentru turiștii născuți în Germania, Austria, Elveția sau Luxemburg. La rândul lor, locuri legate de personalități precum Matia Corvinul ori Ady Endre atrag foarte mulți turiști maghiari, dar și din Croația, Slovacia ori Cehia. Tradițiile românești îi readuc în țară pe românii emigrați în Occident, precum și pe invitații lor. ”De Paști am avut mulți oameni care au venit pentru tradițiile noastre. Ne ocupăm de fiecare oaspete în parte, astfel că ei vin turiști și pleacă prieteni de-ai noștri. De exemplu, avem obiceiul binecuvântării mielului. Înainte de Paști, ducem mielul în biserică, unde este sfințit. Azi (n.r. – ieri) am organizat prânzul de Paști, la care i-am invitat pe toți cei care au petrecut Învierea la noi, ca să consume din mielul sfințit”, spune Victoria Pleșa, reprezentantă a Asociației Pelaghia din Mărișel, care promovează turismul local. Ea conduce și o pensiune în acest sat din inima Apusenilor. Mulți turiști vin și pentru prețurile mici. O noapte de cazare costă sub 100 de lei.

Capitalele europene: Sibiu și Cluj

Interesul turiștilor este stimulat și de faptul că Sibiul a avut în anul 2007 titlul de Capitală Culturală Europeană. Orașul, împreună cu obiectivele sale turistice de vârf, precum Muzeul Brukenthal, Teatrul Radu Stanca ori Muzeul ASTRA, au intrat într-un circuit turistic select. La fel este și cazul Clujului, care va deveni anul viitor Capitală Europeană a Tineretului și care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Expertul în turism Marius Pandel, care conduce una dintre cele mai importante agenții de turism românești care aduce străini, spune că, pentru aceștia, litoralul românesc, Delta Dunării ori mănăstirile din Bucovina nu contează, cu excepția câtorva nișe turistice. El spune că ”rețeta pentru o săptămână de vacanță petrecută în România este bazată pe 2-3 zile petrecute în București, urmate de o excursie de mai multe zile în Transilvania”.

Vremea rea a lăsat 10 milioane de lei în buzunare

Putem schița deja bilanțul mini-vacanței de Paști. În topul preferinţelor turiștilor s-au clasat pensiunile, unde au ajuns 70.000 de persoane. Chiar dacă hotelierii au pus la dispoziție 25.000 de locuri, doar 15.000 de turiști au ajuns la munte. În staţiunile balneare au fost aproximativ 10.000 de turişti, iar pe Litoral, deși hotelierii au pregătit 2.000 de locuri, au fost rezervate doar 10% din ele. Vremea ploiasă a produs mutații și în ceea ce privește cheltuielile angajate de aceștia.

Românii care au petrecut minivacanţa de Paşti în staţiuni au economisit jumătate din cât şi-au propus să cheltuiască, din cauza vremii nefavorabile, care i-a ţinut mai mult în camere, consumând, astfel, mai puţin, potrivit unei analize a Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). “Dacă plouă, nu ai ce face în majoritatea staţiunilor româneşti. Deşi mulţi hotelieri au făcut investiţii, infrastructura de agrement, de care ar trebui să se ocupe statul, este încă foarte slabă. Astfel, turiştii au stat în camere şi au consumat din produsele aduse de acasă și au cheltuit doar jumătate din sumele pe care le alocaseră pentru aceste zile, în afară de cazare”, spune Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR. Federația anunţase joi că cei peste 90.000 de români care vor pleca în staţiuni de Paşti vor cheltui aproximativ 28 de milioane de lei pe cazare şi mic dejun, plus alte 21 de milioane de lei, diverse cheltuieli la faţa locului. “Din aceşti 21 de milioane de lei estimaţi de noi, turiştii au cheltuit doar jumătate. Din cauza vremii nu au mai ieşit la terase, nu au mai cumpărat alimente pentru picnic şi nu au mai făcut diverse excursii”, subliniază Răducan.

Pensiunile, o afacere profitabilă

Cele mai solicitate regiuni pentru Paștele tradițional au fost în 2014 Maramureş, Neamţ, judeţul Braşov (Bran-Moieciu, Fundata, Râşnov) şi nordul Olteniei, a anunţat luni într-un comunicat Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). Gradul de ocupare a celor 5.000 de pensiuni existente în țară a ajuns la 70%, având în vedere numărul turiștilor din acest an și capacitatea totală de cazare estimată la 100.000 locuri. “Chiar dacă vremea ploioasă a constituit un impediment şi au fost turişti care au renunţat la sejururile lor, cu toate acestea, gradul de ocupare al pensiunilor de Paşte a rămas destul de ridicat”, spune Maria Stoian, preşedintele fondator al ANTREC. În acest an, cei mai mulţi români au ales mai mult de 3 nopţi de cazare pentru regiuni mai îndepărtate sau mai izolate, precum Maramureş, Neamţ sau Delta Dunării. Cea mai căutată zonă de relief a fost cea submontană. În medie, un sejur de 3 nopţi cu demipensiune s-a încadrat în intervalul 450 – 600 de lei de persoană. Cei mai mulţi străini care au ales România în perioada de Paşti au optat, de asemenea, pentru turismul rural. De exemplu, în Bihor au venit turişti maghiari şi polonezi (ţinând cont că în acest an a coincis, ca dată Paştele ortodox cu cel catolic şi protestant), iar în Maramureş, francezi, italieni, britanici etc.

Muzeele românești țin toate sărbătorile

Mulţi dintre turiştii străini care vizitează România de Paşti şi de Crăciun sunt nemulţumiţi că muzeele sunt închise în această perioadă, iar unii dintre ei fac, din acest
motiv, reclamaţii către agenţiile prin care au venit sau către birourile româneşti de turism din străinătate.

“Şi duminică, în ziua de Paşti, şi luni, atât Muzeul Satului, cât şi Palatul Parlamentului, cele mai importante obiective turistice din Bucureşti, au fost închise. Noi am avut în Bucureşti peste 600 de turişti germani în aceste zile, iar unii dintre ei ne-au trimis reclamaţii în care se plângeau că muzeele au fost închise”, a declarat pentru Mediafax George Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, reprezentantul Neckermann în România.

“Eu şi cu soţul meu am fost de Paşte în Braşov şi Bucureşti şi a trebuit să constatăm surprinşi că foarte multe dintre obiectivele turistice au fost închise din Vinerea Mare până în Lunea Paştilor. Noi călătorim foarte mult cu ocazia Paştelui, dar nicăieri nu am întâlnit o asemenea situaţie”, a scris marţi o turistă germană într-o adresă trimisă unei agenţii româneşti.