CSM a trimis Parlamentului amendamente privind îmbunătățirea legislației în domeniul penal. Prevederile din noile Coduri au stârnit multe controverse după intrarea lor în vigoare, pe 1 februarie.
Procedura prin care se diminuează pedeapsa unei persoane care își recunoaște vinovăția s-ar putea aplica inclusiv celor care au comis infracțiuni mai grave, care se pedepsesc cu până la 15 ani de închisoare, potrivit unei propuneri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Instituția a transmis Parlamentului 43 de amendamente prin care sunt aduse modificări noilor Coduri penal şi de procedură penală, potrivit Mediafax. În prezent, infracțiunile care se încadrează la acest capitol sunt cele pentru care sunt prevăzute pedepse de până la 7 ani de închisoare. Modificarea în sus a limitelor ar contribui la rezolvarea mai rapidă a unor dosare penale, dar şi la evitarea cheltuielilor pe care le-ar presupune parcurgerea procedurilor în cameră preliminară şi la judecare.
O altă propunere importantă a CSM se referă la introducerea unei circumstanţe agravante în cazul infracţiunilor de patrimoniu, mai precis în cazurile grave de furt sau tâlhărie. Dacă va fi acceptată de Parlament, judecătorul va putea să majoreze pedeapsa cu jumătate din maximul sentinței dacă, de exemplu, se fură o sumă consistentă de bani. În prezent, Codul Penal și cel de Procedură Penală nu fac diferenţa între un furt de 50 de lei şi unul de 50 de milioane de euro.
O a treia propunere se referă la obligativitatea ca instanța de apel să dispună readministrarea probelor în cazul în care prima instanță a dispus achitarea unei persoane, iar cea de a doua condamnarea acesteia. În reglementarea actuală, dacă un inculpat a fost achitat în prima instanţă, iar în a doua instanţă (în apel) este condamnat, acesta poate fi condamnat fără să fie readministrate probele care au stat la baza achitării iniţiale. Membrii CSM au propus această soluţie întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dispoziţiile unui proces echitabil.
Schimbări privind reținerea minorilor
Actuala legislației, care a intrat în vigoare de la 1 februarie, nu este foarte clară cu privire la măsurile preventive luate în cazul minorilor. Astfel, acum legislaţia prevede că, în cazul în care instanţa de fond aplică minorului o măsură educativă, însă fără a preciza dacă aceasta este privativă sau neprivativă de libertate, trebuie să dispună şi punerea de îndată în libertate a minorului arestat preventiv, indiferent de gravitatea infracţiunii săvârşite. În cazul infracţiunii de omor, de exemplu, o astfel de reglementare poate avea consecinţe negative pentru buna desfăşurare a procesului penal, atât din perspectiva desfăşurării în sine a procedurii judiciare în calea de atac, cât mai ales din perspectiva reacţiei sociale negative pe care ar genera-o punerea în libertate a inculpatului, fără a exista probe concrete pentru o astfel de măsură, conform Mediafax.
O altă propunere care a fost transmisă Parlamentului pentru a completa legea penală se referă la situaţia în care un procuror ia o decizie de netrimitere în judecată a unei persoane, în cazul căreia judecătorul în materie de drepturi şi libertăţi a dispus deja o măsură provizorie.
Astfel, CSM propune ca, "în cazul în care (procurorul – n.r.) dispune o soluţie de netrimitere în judecată, acesta trebuie să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru confirmarea ori, după caz, înlocuirea sau încetarea măsurii. Acesta, în camera de consiliu, cu participarea procurorului, ascultă, dacă este posibil, persoana supusă măsurii provizorii, în prezenţa avocatului său, şi, după efectuarea unei expertize medico-legale, se pronunţă prin încheiere motivată. Împotriva încheierii se poate formula contestaţie, în termen de trei zile de la pronunţare, care se soluţionează de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate, fără participarea procurorului şi a persoanei supuse măsurii provizorii".
Sursele citate au precizat că cele 43 de amendamente transmise Parlamentului ar aduce clarificări noilor codurile penale, intrate în vigoare la 1 februarie. CSM a consultat în acest sens reprezentanţii parchetelor şi instanţelor, după primele două luni de la implementarea noilor coduri. Parlamentul ar urma să ia în discuţie aceste modificări şi completări imediat după sărbătorile de Paşti.
