Invazia Rusiei în Ucraina şi furtul Crimeii de către Putin l-au adus pe preşedintele american, Barack Obama, în Europa. La Bruxelles, alături de liderii europeni, s-a angajat miercuri să întărească alianţa în cadrul NATO şi a promis sancţiuni mai severe împotriva Rusiei dacă va continua politica forţei în Ucraina. Nepăsător, Vladimir Putin continuă să maseze trupe la frontierele ucrainene şi a decis să-i ia Crimeii şi delfinii de luptă.
Citeşte şi: SUA au început blocarea exporturilor în Rusia
La Summitul Europa-SUA de la Bruxelles, consacrat crizei ucrainene, preşedintele american a făcut un apel pentru o demarcare fermă faţă de Rusia şi a cerut ca statele membre ale UE să reducă dependenţa energetică faţă de gazul rusesc şi să garanteze capacitatea de apărare. În discursul pronunţat la Palatul Beaux-Arts din Bruxelles, de altfel destul de vag, Obama a subliniat că Occidentul trebuie să ducă o politică fermă faţă de Moscova şi a pregătit terenul pentru noi măsuri împotriva întreprinderilor energetice, a băncilor şi a altor sectoare ale economiei ruse. Dar nu este clară măsura în care sunt dispuse SUA să acţioneze. New York Times se întreabă dacă America este pregătită să vizeze activele din străinătate ale companiilor energetice ca Gazprom şi Rosneft? Iar statele europene sunt decise să înceteze vânzările de arme către Rusia, să îngheţe conturile bancare şi reşedinţele oligarhilor ruşi sau să suspende importurile de energie rusă?
Citeşte şi: ONU denunţă anexarea Crimeei de către Rusia
În discursul de la Bruxelles, Obama a descris cu forţă agresiunea lui Putin contra ordinii mondiale liberale, subliniind însă că „nu intrăm într-un alt război rece” şi nu se pune problema unei „soluţii militare” în Ucraina. Foarte adevărat dar la fel de adevărat este că, asemenea perioadei războiului rece, SUA şi aliaţii săi trebuie să fie pregătiţi să susţină o politică voluntaristă pentru o perioadă prelungită, să accepte sacrificii economice şi să renunţe la compromisuri facile privind autodeterminarea Ucrainei şi a vecinilor ei, la democraţie sau drepturile omului.
Asia rămâne „pivotul“
SUA doresc o prezentă, crescută a NATO în Europa de Est şi vizita lui Obama, adesea acuzat că neglijează Europa, a fost menită să ralieze continentul contra „forţei brutale” a Rusiei şi să lanseze dovada forţei comune, un test al valorilor comune. Ca dovadă, şeful Casei Albe a decis creşterea modestă a desfăşurării militare în Europa de Est şi ajutoare pentru dublarea eforturilor în vederea extinderii securităţii energetice. Dar, arată New York Times, SUA dispun doar de o mică fracţiune a forţei pe care o aveau altădată în Europa, legăturile energetice vor dura ani de zile, iar şefii săi de partid se opun unei acţiuni rapide privind un nou pact comercial. De altfel, luna viitoare, Obama se va reîntoarce spre Asia, pivotul noii sale politici într-o regiune despre care consideră că reprezintă viitorul.
Citeşte şi: Oficial ucrainean: ”Ne aşteptăm la un atac enorm al Rusiei” în Ucraina
Julianne Smith, fost consilier pentru securitate naţională a lui Obama, a declarat că nu se aşteaptă la „o reechilibrare fundamentală a politicii externe americane” spre Europa, ci doar la o schimbare mai „simbolică”. Şi se ştie că liderii şi analiştii europeni se plâng de multă vreme de lipsa de interes a lui Obama. Este adevărat că acţiunile Rusiei în Ucraina au avut efectul unui şoc electric asupra sa. „Putin a declarat război ordinii europene şi este necesar din nou accentul SUA asupra Europei, ca o problemă de securitate, arată un fost consilier al lui George W. Bush.
30.000 de militari ruşi
Surse securitare europene şi americane au semnalat creşterea masivă a trupelor trimise de Putin în apropierea frontierelor Ucrainei, în prezent fiind amplasaţi 30.000 de militari, cu 10.000 mai mulţi decât săptămâna precedentă. Printre forţele şi miliţiile speciale se află un număr crescut de militari fără însemne. Ieri, FMI a anunţat, după trei săptămâni de negocieri cu guvernul interimar de la Kiev, un acord de creditare a Ucrainei cu 18 miliarde dolari pe doi ani, pentru evitarea falimentului ţării. Acordul va fi supus aprobării Consiliului de administraţie al Fondului, luna viitoare.
Delfinii de luptă din Crimeea vor fi transferaţi către marina rusă, un act final de umilire a armatei ucrainene. Animalele sunt dresate şi antrenate pentru „căutarea şi localizarea scafandrilor inamici” în Marea Negră şi pentru a planta „material de spionaj”. Surse ruseşti au precizat că programul delfinilor de luptă va fi „conservat şi redirecţionat” pentru marina rusă.
