Locul în care este organizat în fiecare an Festivalul Internaţional de Jazz a fost devastat de cei care au defrişat pădurile de pe Semenic, iar organizarea festivalului este pusă în pericol.
Unul dintre cele mai frumoase şi mai cunoscute locuri din Banat, Poiana Lupului de la Gărâna, a fost efectiv distrus de cei care au defrişat, mai mult sau mai puţin legal, pădurile de pe Semenic. Potrivit unor fotografii realizate de turişti, peisajul are un aspect selenar. O parte din pădurea seculară a fost efectiv rasă. Locul unde campau turiştii care veneau la Festivalul Internaţional de Jazz este efectiv trasformat în şanţuri, de la şenilele utilajelor folosite de muncitorii forestieri. Cealaltă parte a poieniţei a fost umplută de gunoaiele aruncate de ucigaşii pădurilor. Drumurile forestiere din jurul satului au fost efectiv distruse de tractoarele încărcate cu buşteni. De asemenea, podeţul de peste pârâu a fost distrus de utilajele grele care au trecut peste el. Nici angajaţii Romsilva şi nici autorităţile locale nu au nici o explicaţie pentru aceste distrugeri. Primarul comunei Brebu Nou, de care aparţine satul Gărâna, Gabriel Bordea, spune că vinovaţi sunt muncitorii forestieri. El afirmă că vina aparţine în întregime celor de la Ocolul Silvic Văliug. El a adăugat că a fost sesizată Poliţia, care a început o anchetă penală în acest caz. Primarul Gabriel Bordea a declarat că administraţia locală se va constitui parte civilă în acest dosar, pentru a obţine despăgubiri de la Ocolul Silvic Văliug.
El însă nu a explicat de ce administraţia locală nu a luat nici un fel de măsuri pentru a opri dezastrul. În acest context, organizarea Festivalului Internaţional de Jazz, care are loc în fiecare an, din 1997, la Gărâna, este pusă în pericol. Practic, acest festival a transformat satul din Banatul Montan într-o atracţie turistică de nivel european.
Revolta iubitorilor muntelui
Starea în care a ajuns Poiana Lupului a stârnit revolta iubitorilor muntelui din toată România. Site-ul infocs.ro a publicat scrisoarea plină de revoltă a unei turiste din Timişoara, Sorina Matei. ”Fiind vreme frumoasă, am plecat toată familia într-o mică excursie la munte, la Gărâna. Abia aşteptam eu, soţul şi copiii ca să ajungem în locurile în care ne-am petrecut atâtea vacanţe frumoase, la Gărâna noastră dragă. Numai că, ajunşi la destinaţie, am rămas interzişi, mă simţeam ca eroina principală din filmul Avatar după ce oamenii le-au distrus copacul în care îşi aveau satul. Plină de furie, am plecat la primărie, numai că, aici uşa este încuiată mai tot timpul. Atunci, am apelat la ultimul ajutor de unde mai sper să se rezolve ceva, la presă. Va trimit câteva poze de la Gărâna… să vedeţi şi dumneavostră interesul administraţiei publice locale şi a actualului primar, pentru satul Gărâna şi împrejurimi. În fotografii puteţi să vedeti cum îşi aşteaptă Gărâna turiştii în primăvara lui 2014. Pozele este făcută într-unul din principalele locuri de campare ale Gărânei: platforma pentru pubelele de gunoi sunt stricata de taf-uri, iar gunoaiele sunt împrăştiate peste tot. De fapt, gunoiul nu a fost ridicat de luni bune şi acum, ce nu au împrăştiat animalele, a împrăştiat vântul: gunoaiele sunt peste tot. Aş aprecia, atât eu cât şi alţi turişti presupun, dacă această situaţie ar fi făcută publică, poate că primarul nici nu ştie şi în acest fel va afla. Poate află autorităţile judeţene şi naţionale de ce se întâmplă aici şi în acest fel, ar fi tras un semnal de alarmă. Cu dragoste faţă de Gărâna, stimă şi speranţă că se rezolvă ceva”, scrie turista din Timişoara.
Un sat pitoresc
Satul Gărâna a fost întemeiat în anul 1828, la iniţiativa autorităţilor austriece, care au dorit să pună în valoare bogăţiile Banatului Montan. În Gărâna au fost aduse familii germane din Bavaria şi din Boemia de Sud. Localnicii români le-au spus pemi, o deformare a cuvântului boemi, adică locuitori ai Boemiei.
