Primăria Bistriţa va solicita o finanţare nerambursabilă din fondurile acordate României de guvernele Norvegiei, Islandei şi Liechtensteinului.
Unul dintre cele mai reprezentative monumente arhitecturale ale saşilor ardeleni ar urma să fie restaurat cu ajutorul fondurilor acordate României prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European. Este vorba de un fond în valoare totală de 20,8 milioane de euro, pus la dispoziţia românilor de către guvernele Norvegiei, Islandei şi Liechtensteinului, din care cea mai mare parte este destinată reabilitării patrimoniului cultural. Aproape o zecime din această sumă este solicitată de Primăria Bistriţa, care doreşte să folosească cei 8,6 milioane de lei ceruţi administratorilor Mecanismului Financiar pentru reabilitarea Bisericii Evanghelice din oraş. Este vorba de unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură săsească din Transilvania. Cererea de finanţare ar urma să fie aprobată de Consiliul Local Bistriţa în viitoarea sa şedinţă. Durata de realizare efectivă ar urma să fie de 20 de luni din momentul semnării contractului.
O reabilitare complexă
”Proiectul presupune reabilitarea, printre altele, a pereţilor navei bisericii, a pardoselilor şi a celor două porticuri de la intrare”, spun reprezentanţii primăriei bistriţene. De asemenea, vor fi restaurate tâmplăria şi vitraliile bisericii. Proiectul mai prevede şi refacerea instalaţiilor electrice şi montarea unor dispozitive care să prevină furturile şi incendiile. De asemenea, piesele de mobilier aflate în interiorul bisericii evanghelice vor fi restaurate. Ele vor fi grupate într-o colecţie cu caracter muzeal. Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, aceste piese alcătuiesc cea mai completă colecţie de mobilier săsesc cu caracter religios din România. În plus, obiecte cu caracter religios vor fi expuse în vitrine care vor fi amenajate de-a lungul pereţilor laterali ai navei principale a bisericii. Proiectul mai cuprinde şi amenajarea navei bisericii şi a structurilor laterale, în aşa fel încât ea să corespundă celor trei funcţiuni ale sale: de incintă destinată ceremoniilor religioase, de sală cu 750 de locuri, pentru manifestările cu caracter cultural, dar şi de muzeu cu piese religioase săseşti. În expoziţia cu caracter muzeal vor fi incluse şi pietrele funerare care sunt incluse în prezent în pardoseala corului. În acest context, va fi reamenajată şi sacristia, care ar urma să fie transformată într-o capelă cu 16 locuri pe scaune, altar şi strană. În această capelă vor fi expuse şi statuile restaurate care se aflau situate până acum pe turnul bisericii. Un element interesant va fi reprezentat de reamenajarea podului bisericii, care are cea mai mare şarpantă gotică din Transilvania şi care va putea fi vizitat în cadrul unui circuit ce include şi turnul bisericii, – cel mai înalt turn medieval de pe teritoriul României şi, cu cei 75 de metri ai săi, cel de-al cincilea cel mai înalt turn de biserică din ţară. Acest proiect va completa, practic, lucrările de reabilitare a bisericii evanghelice, începute după incendiul care a devastat acest lăcaş de cult în anul 2008.
Monument reprezentativ
Biserica evanghelică din Bistriţa este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale saşilor ardeleni. În Evul Mediu, coloniştii saşi au ridicat un lăcaş de cult de dimensiuni mai modeste. Documentele papale menţionează un oarecare Johannis plebanus Bystricia în anul 1332, pe vremea regelui Carol Robert de Anjou. Ca urmare a unor privilegii acordate orăşenilor saşi de către regina Elisabeta, mama împăratului Sigismund de Luxemburg, orăşenii au strâns banii necesari pentru a reconstrui biserica în stil gotic. În perioada Reformei, biserica romano-catolică a fost preluată de lutherani, confesiune la care s-au convertit cei mai mulţi saşi ardeleni. Biserica a fost afectată de un mare incendiu în secolul XIX, apoi de incendiul din anul 2008.
