BNR a suspendat miercuri dreptul de vot a doi acţionari ai Băncii Carpatica, inclusiv pe al lui Ilie Carabulea. În aprilie, Adunarea Generală a Acţionarilor va trebui să se pronunţe asupra unei propuneri de fuziune.
Banca Naţională a României (BNR) a retras drepturile de vot deţinute de Ilie Carabulea, principalul acţionar al Băncii Carpatica (45% din acţiuni), şi de către Corneliu Tănase (aproximativ 12% din titluri), potrivit unui comunicat trimis de Banca Carpatica Bursei de Valori Bucureşti.
Citeşte şi: Tribunalul Bucureşti a decis ca Ilie Carabulea să fie arestat la domiciliu
Potrivit unui comunicat al BNR, Carabulea nu mai îndeplineşte „criteriul de reputaţie”. BNR constată „neîndeplinirea de către dl Ilie Carabulea a criteriului de reputaţie, din perspectiva integrităţii (…) pentru ca un acţionar semnificativ să corespundă cerinţelor de a asigura un management prudent şi sănătos“. Motivaţia? „(a) domnul Ilie Carabulea a suferit o condamnare pentru dare de mită (…) şi (b) domnul Ilie Carabulea este cercetat penal, în stare de arest, de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu”. Adrian Vasilescu, consilier pe probleme de comunicare al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, nu a fost ieri disponibil pentru a oferi detalii suplimentare.
“Din verificarea efectuată (…) rezultă că domnul Corneliu Tănase nu mai îndeplineşte cerinţele privind calitatea, prevăzute de lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia, din perspectiva criteriului reputaţiei acţionarului unei instituţii de credit”, se mai spune în comunicat.
BNR le-a mai interzis lui Carabulea şi Tănase să achiziţioneze acţiuni ale băncii şi a instituit obligaţia ca aceasta să informeze Banca Centrală asupra oricărei modificări privind deţinerile de acţiuni ale celor doi.
Fuziunea, votată în aprilie
În luna aprilie, AGA Carpatica trebuie să se pronunţe asupra unei propuneri a Directoratului de fuziune a băncii cu o altă instituţie bancară, al cărei nume este deocamdată necunoscut. Pe lângă faptul că se opun fuziunii, Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase intenţionează să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statutului şi componenţei Consiliului de Supraveghere şi Directoratul. Ordinea de zi a şedinţei AGA propuse de Directorat cuprinde o analiză a unor „eventuale oportunităţi de dezvoltare a băncii prin realizarea unei fuziuni şi, în cazul în care există o astfel de oportunitate, pentru a întocmi proiectul de fuziune”.
„Ţinem să atenţionăm că noi nu am solicitat, nu am acceptat şi nu am fost şi nu suntem de acord cu înscrierea pct. 5 pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 10 aprilie 2014 (fuziunea – n.red.)”, se arată într-o adresă transmisă de Carabulea şi Tănase preşedintelui Directoratului băncii, Johan Gabriels. Odată suspendate drepturile de vot ale celor doi, fuziunea poate fi decisă de către ceilalţi acţionari (43% din acţiuni) ca şi cum aceştia ar deţine întregul capital social. Dacă fuziunea s-ar aproba, Ilie Carabulea ar deveni minoritar la noua entitate. “BNR are obligaţia să apere integritatea băncii, fie şi împotriva acţionarilor săi; mai ales dacă aceştia acţionează concertat”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Semnale din piaţă
Pe de altă parte, BNR se găseşte
într-o adevărată campanie de convingere a micilor bănci să fuzioneze pentru a rezista pe piaţă, spune un bancher român sub protecţia anonimatului. Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase sunt doi dintre acţionarii importanţi ai Carpatica şi se opun fuziunii.
“BNR face presiuni pe acţionarii băncilor mici să vină cu soluţii de concentrare. Un număr de 20 de bănci mici au împreună mai puţin de 5% din cota de piaţă, iar o bancă singură, ca să fie profitabilă, ar trebui să aibă peste 5%. Acţionarii sunt obligaţi să vină de acasă cu bani, însă BNR le zice: cât timp veţi mai putea aduce de acasă banii? Găsiţi soluţii, fuzionaţi cu alte bănci, poate sunteţi complementari”, spune acesta.
