Noul termen privind aplicarea descentralizării este 1 ianuarie 2015, potrivit unor surse din PSD. Totodată, Guvernul ar avea şi o nouă strategie pentru ca proiectul să nu se mai împotmolească la Curtea Constituţională, aşa cum s-a întâmplat cu dmersul anterior al USL pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în noiembrie 2013. Juriştii PSD studiază două variante, ambele excluzând angajarea răspunderii: un proiect de lege aprobat de Parlament, sau mai multe proiecte, pe domenii, dar care să fie discutate tot în Legislativ. Acest scenariu va fi completat cu hotărâri de Guvern, pentru cazurile în care CCR a decis că este necesară folosirea acestui instrument – cum ar fi transferul Metrorex la Primăria Capitalei.
Cum se vede noul termen al Guvernului dinspre preşedinţii de Consilii Judeţene?. “Ar fi bine cât mai repede posibil, desigur, cu respectarea tuturor procedurilor. Aceste lucruri s-au făcut în ţările cu democraţie consolidată de mai multă vreme. Noi nu vrem decât să aducem un stat centralist la o formă de organizare europeană”, a declarat pentru România liberă, Marian Oprişan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UNCJR) şi şef al CJ Vrancea.
Procesul de descentralizare vizează transferul unor compentenţe de la ministere către consilii judeţene şi primării. Dacă actele normative vor fi adoptate, mai multe direcţii aflate în subordinea ministerelor Sănătăţii, Agriculturii, Transporturilor, Turismului, Culturii, Sportului şi Mediului vor trece în coordonarea autorităţilor locale. Printre acestea se numără serviciile de sănătate publică la nivel judeţean, unităţile turistice, plajele, protecţia mediului şi pescuitul, sau unităţile sportive. Consiliile judeţene vor numi şefii acestor direcţii.
Ce a promis Guvernul
Obiectivele de dezvoltare regională vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puţin un spital regional (cu medicină de înaltă performanţă), sistem regional de intervenţie în situaţii de urgenţă, infrastructura rutieră şi feroviară modernizată, un aeroport internaţional. De asemenea, în fiecare regiune de dezvoltare va exista un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional, un centru cultural de nivel European, o universitate acreditată la nivel internaţional. Guvernul a promis şi redefinirea competenţelor prefecţilor. Practic, cum liderii PSD au nevoie de sprijinul preşedinţilor de consilii judeţene în anul electoral, aceştia au fost asiguraţi că vor primi atribuţii suplimentare în detrimentul prefecţilor. Procesul de descentralizare se va realiza prin asigurarea resurselor financiare corespunzătoare competenţelor transferate.
Dincolo de cadrul general, discuţiile cele mai tensionate se anunţă a fi cele “punctuale”, pe subiectele aflate, încă în litigiu. Unul dintre cele mai delicate subiecte pare a fi descentralizarea Poliţiei, refuzată în trecut de ministrul de Interne liberal Radu Stroe. Şi ministrul actual de Interne, Gabriel Oprea are rezerve faţă de renunţarea la unele pârghii. Conducerea PSD a promis că va organiza consultări cu preşedinţii de consilii judeţene. Aceştia şi-au pregătit deja argumentele. “Să nu fim înţeleşi greşit. Statul are nevoie de poliţie puternică. Dar şi autorităţile locale au nevoie de poliţie pentru a răspunde exigenţelor locale. Putem găsi soluţii: de exemplu pregătirea acestor cadre în unităţile Ministerului de Interne”, afirmă Marian Oprişan.
Miza este uriaşă: autorităţile locale ar urma să preia serviciile de ordine publică locală, personalul şi patrimonial acestora. Directorii executivi ai acestor servicii de ordine publică vor fi numiţi de primari.
Subiecte în litigiu
Pe tapet se află şi descentralizarea Portului Constanţa, pe care primarul Radu Mazăre încearcă de mai multă vreme să îl preia de la Ministerul Transporturilor. În acest caz, liderii PSD au identificat o soluţie de compromis: împărţirea în trei acţiunilor portului. Astfel, ministerul Transporturilor va păstra o treime, Primăria Constanţa o treime, iar o treime va fi privatizată. O altă variantă ar fi cea prefigurată de ministrul Transporturilor, Dan Şova. „Porturile mari din Europa sunt la primării. Nu ar fi chiar aşa o treabă nemaiauzită să fie la primărie. Dar nu intenţionăm lucrul acesta integral. Trebuie scos pe bursă 15% la Portul Constanţa, e un angajament din 2011.”, a explicat Şova.
Un alt subiect în litigiu este situaţia direcţiilor din subordinea Ministerului Muncii. Preşedinţii consiliilor judeţene au cerut descentralizarea Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi a Agenţiei de Prestaţii Sociale. Fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu (PNL) s-a opus acestui proces, iar noul titular, Rovana Plumb (PSD) nu şi-a formulat, încă, o poziţie.
Pe tapet se află şi situaţia cinematografelor din subordinea Ministerului Culturii. Proiectul pentru Guvernul şi-a angajat răspundere prevedea trecerea cinematografelor trec la autorităţile locale, cu excepţia a cinci unităţi din Capitală, păstrate la Cultură. Acum, însă, ministrul Culturii Kelemen Hunor (UDMR) consideră că instituţia pe care o conduce ar trebui să păstreze câte un cinematograf în fiecare judeţ. “Şi cinematografele trebuie să treacă la autorităţile locale, aşa cum s-a întâmplat în ţări precum Franţa, Spania, Italia”, îl contrazice Marian Oprişan.