Oricât de puternice ar fi instituţiile statului, la presiuni continue există riscul să nu mai reziste, a declarat preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, joi, la şedinţa de bilanţ a DNA, potrivit Mediafax. Ea a precizat că de multe ori activitatea celor implicaţi în actul de justiţie a primit drept „recompensă” atacuri dure.
„Faptul că unii politicieni îşi doresc revenirea la o justiţie controlată trebuie să ne dea un semnal de alarmă pentru noi toţi cei care activităm în acest sistem. Instituţiile statului, oricât de puternice ar fi acestea, la presiuni continue şi mai ales îndelungate există riscul să nu mai reziste, şi mă refer la instituţii ale statului cum este chiar Direcţia Naţională Anticorupţie”, a spus Livia Stanciu.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a mai spus că fenomenul corupţiei a căpătat o amploare deosebită în ultima perioadă.
„Corupţia reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie şi trebuie să nu uităm niciodată acest lucru. Reprezintă o negare a drepturilor omului, o încălcare a democraţiei pentru echitate socială şi mai ales pentru justiţie. (…) În ultima perioadă, asistăm la o extindere a acestui fenomen, care a devenit pentru unii un stil de viaţă, a devenit o mentalitate, un labirint din care cu greu sau poate din ce în ce mai greu se poate ieşi”, a declarat preşedintele ICCJ.
Judecătoarea Livia Stanciu a precizat că de multe ori activitatea celor implicaţi în actual de justiţie a primit drept „recompensă” atacuri dure, „uneori extrem de dure, mai mult decât nejustificate”.
Cazanciuc: Procurorii sunt maturi şi profesionişti, declaraţiile politice n-ar trebui să-i afecteze
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat după şedinţa de bilanţ a DNA, răspunzând unei întrebări privind posibile intervenţii ale politicului în justiţie, că procurorii au un grad ridicat de maturitate şi sunt profesionişti, iar declaraţiile din spaţiul public, politice sau de altă natură, n-ar trebui să-i afecteze.
Ministrul Robert Cazanciuc a spus că în spaţiul public „se fac tot felul de declaraţii politice sau de altă natură”, dar procurorii nu trebuie să îşi facă probleme, întrucât activitatea lor este bazată pe lege şi pe profesionalism.
„Discutăm aici de procurori cu experienţă, maturi, care, evident, nu se sperie de declaraţiile publice. Sigur, te pot deranja, dar atâta vreme cât activitatea este bazată pe lege şi pe profesionalism, nu cred că trebuie să-şi facă niciunul probleme. Avem, mai nou, şi mecanisme legale foarte bine puse la punct, astfel că nu există niciun pericol concret real, ci doar un spaţiu public românesc care are zbuciumul lui”, a declarat Robert Cazanciuc, după ce a participat la prezentarea raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe 2013.
Niţu: DNA, cel mai „bogat” dintre parchete
La aceeaşi şedinţă de bilanţ, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat că lăsarea în nelucrare a unor cauze ale DNA poate să producă, mai mult decât în cazul altor structuri din Ministerul Public, suspiciuni ce pot fi speculate. „Cauzele lăsate în nelucrare, chiar mărunte, devin pentru activitatea dumneavoastră o povară, vă distrag atenţia de la cauzele importante. Rezolvarea lor operativă duce, pe termen lung, la rezultate mai bune şi în ceea ce priveşte cauzele cu finalitate judiciară, chiar dacă aparenţa este alta”, a spus Niţu.
El a subliniat faptul că DNA a funcţionat anul trecut cu o schemă de personal incompletă, însă gradul de ocupare al posturilor de procurori a fost peste media totală a Ministerului Public. Procurorul general a mai spus că bugetul alocat DNA în 2013 a reprezentat aproximativ 11 la sută din totalul distribuit la nivelul Ministerului Public.
