UPDATE 13:30 – Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu a fost pus în libertate la expirarea termenului de 24 de ore acoperite de mandatul de reţinere emis de procurori, având în vedere că judecătorii Tribunalului Bucureşti au respins cererea DNA de arestare preventivă. Procurorii au atacat decizia la Curtea de Apel, care urmează să se pronunţe în cursul zilei de miercuri.
–
UPDATE 02:36
Propunerea de arestare preventivă a preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu, formulată de procurorii anticorupţie, a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti.
Este pentru prima data cand o arestare este respinsă desi există probe că suspectul a încercat să zădărniceaască ancheta, impunând angajaţilor să nu meargă la DNA fără avizul său, spun procurorii anticoruptie.
Angajatii ASF dau declaraţii de martor sau de suspecţi in dosarul în care impotriva lui Rusanu s-a inceput urmărirea penală pentru initierea unui grup organizat de criminalitate cu scopul de a sprijini Carpatica Asig. În dosar au fost arestaţi omul de afaceri Ilie Carabulea, care controleaza Carpatica Asig, şi Marian Mîrzac din conducerea ASF.
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Ruşanu va părăsi arestul miercuri la ora 13.30, când îi expiră ordonanţa de reţinere.
Decizia Tribunalului Capitalei, luată în noaptea de marţi spre miercuri, nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
UPDATE 20:00
Cum încearcă ASF-ul să-l apere pe Ruşanu
Conducerea ASF a transmis presei un comunicat în care se spune că „angajamentul de confidenţialitate al angajaţilor ASF reprezintă Anexa 4.1. la contractul colectiv de muncă înregistrat la ITM din data de 29 iulie 2013 şi a trebuit să fie semnat de către toţi angajaţii ASF începând cu data de 29 iulie 2013. Angajamente de confidenţialitate au fost semnate şi înainte de înfiinţarea ASF de către salariaţii fostelor Autorităţi: CSA, CNVM, CSSPP.”
„Forma angajamentului de confidenţialitate a fost preluată integral, fără nicio modificare, de către ASF din contractul colectiv de muncă înregistat la ITM în data de 29.11.2012 de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Inculusiv numărul anexei este acelaşi (4.1.), se mai arată în comunicat.
Comunicatul ASF mai precizează: „nu interpretăm şi nu comentăm în niciun fel deciziile DNA, instituţie a statului român care are datoria să îşi îndeplinească atribuţiile integral”.
Ataşăm comunicatul ASF şi anexa la care se face referire în acesta.
Acum, Ruşanu aşteaptă verdictul judecătorului de drepturi şi libertăţi pentru a afla dacă va fi arestat 30 de zile.
–
Dan Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost reţinut de DNA deoarece le-ar fi cerut angajaţilor ASF să scrie un angajament prin care se obligau să NU dea declaraţii la DNA fără acordul său. Ar fi vorba de contracte de confidenţialitate, ridicate de procurorii DNA.
Citeşte şi: Mafia ASF. DNA cere aviz de urmărire penală pentru fostul ministru Chiţoiu
Acest demers al lui Ruşanu este INFRACŢIUNE, pentru că favorizează infractorii (inclusiv pe sine, deoarece împotriva sa DNA a început urmărirea penală) şi denaturează ancheta. Astfel de fapte penale se pedepsesc cu închisoare de până la 5 ani.
Conducerea ASF a fost preluată de vicepreşedintele Daniel Dăianu.
Împotriva lui Ruşanu a început urmărirea penală săptămâna trecută pentru constituirea unui grup infracţional organizat la ASF prin iniţierea unei ordonanţe de urgenţă prin care să favorizeze Carpatica Asig.
Ruşanu era cercetat atunci în stare de libertate. Încătuşarea sa a fost impusă de faptul că procurorii anticorupţie au descoperit contracte de confidenţialitate, semnate de angajaţii ASF, prin care aceştia se obligau să nu dea declaraţii la DNA fără aprobarea lui Ruşanu.
Interdicţia impusă angajaţilor ASF de Ruşanu înseamnă zădărnicirea anchetei şi impune arestarea preventivă.
Citeşte şi: MAFIA ASF. Ruşanu, URMĂRIT penal pentru constituirea şi sprijinirea unui grup infracţional
De altfel, Ruşanu va fi prezentat astăzi (marţi – n.r.) în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti pentru obţinerea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Scandalul la ASF a luat amploare şi din cauza salariilor nesimţite la ASF. Numai în noiembrie şi decembrie 2013, Ruşanu a încasat peste 70.000 de euro. Astfel de salarii de zeci de mii de euro au încasat şi alţi salariaţi de la ASF.
Motivele DNA pentru care se cere arestarea preventivă a lui Ruşanu
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracţiunile de favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor faţă de DAN RADU RUŞANU, în prezent preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Din ordonanţa de extindere a urmăririi penale a rezultat că există date şi indicii rezonabile, conform cărora RUŞANU a urmărit:
– perpetuarea situaţiei de favorizare a S.C. CARPATICA ASIG S.A.;
– impunerea în cadrul consiliului A.S.F. a anumitor persoane;
– întărirea propriei puteri decizionale.
– interzicerea impusă angajaţilor de a da declaraţii la DNA fără acordul său (infracţiunile de favorizarea infractorului şi influenţarea anchetei DNA)
Pentru realizarea acestor scopuri, Dan Radu Ruşanu a făcut demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, care să dea caracter normativ şi obligatoriu intereselor sale personale şi de grup.
Citeşte şi: Soţia ministrului de Finanţe implicată în aranjamentele murdare ale lui Carabulea
Fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a susţinut demersurile legislative ale lui Ruşanu, motiv pentru care DNA a cerut marţi Camerei Deputaţilor avizul pentru urmărirea sa penală. Chiţoiu este şi el suspectat de abuz în serviciu şi iniţierea unui grup infracţional organizat. În acest dosar a fost pusă sub învinuiore şi soţia fostului ministru, Laura Chiţoiu, director la ASF, beneficiară şi ea de venituri de zeci de mii de euro.
Cum a acţionat „grupul infracţional organizat” de la ASF
Potrivit probelor administrate până în prezent, a rezultat că suspectul Dan Radu Ruşanu Radu Dan a întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 93/2013, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea Legii nr. 136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România şi a avizat, în calitate de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16.10.2013 şi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013.
Citeşte şi: Un şef din ASF, urmărit penal pentru luare de mită, în dosarul Laurei Chiţoiu. Şpaga, un Audi A8
Pentru atingerea intereselor personale, Dan Radu Ruşanu, în complicitate cu iniţiatorul de drept al proiectului de lege (adică ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu), s-a prevalat de angajamentele legislative şi instituţionale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificări în proiectul de ordonanţă de urgenţă, care au constat în interpretarea subiectivă şi părtinitoare privind cerinţele legate de calificările profesionale minime pe care trebuiau să le aibă membrii Consiliului A.S.F.
Astfel, cunoscând faptul că Tudor Daniel George, la acea dată vicepreşedintele sectorului de supraveghere a asigurărilor, nu îşi echivalase studiile efectuate în afara ţării, a impus şi a obţinut modificarea legislaţiei, în sensul introducerii, ca şi condiţie, pentru a ocupa funcţia de membru al Consiliului A.S.F., experienţa profesională în domeniul financiar a instituţiilor de credit şi/sau a instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.
Citeşte şi: ASF, ajutată de firma purtătorului de cuvânt să comunice pentru 6.000 de euro/lună
O altă prevedere a cărei reglementare a obţinut-o în cadrul şedinţei de guvern din 16.10.2013, a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivă a preşedintelui A.S.F., a deciziei de declanşare sau nu a unor controale la societăţile de asigurări, inopinate, îngrădind astfel atribuţiile vicepreşedinţilor sectoarelor supravegheate, care se presupune că aveau competenţele să decidă oportunitatea instituirii unor astfel de controale.
În acest mod, Dan Radu Ruşanu a urmărit şi a obţinut foloase necuvenite, prin încălcarea normelor de drept, aducând vătămări, atât instituţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, care, ca organism administrativ autonom de specialitate, trebuie să funcţioneze, guvernat de principiul transparenţei instituţionale, cât şi lui Tudor Daniel George.
Cine mai este învinuit în dosarul „MAFIA ASF”
În scandalul ASF sunt deja arestaţi preventiv pentru corupţie omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează Carpatica Asig, precum şi Marian Mîrzac, membru în conducerea ASF, fost director la Carpatica Asig.
Tot de corupţie este acuzat şi Radu Mustăţea – membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România -, care a primit interdicţie de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.
În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi abuz în serviciu contra intereselor publice; soţia ministrului Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Ultimul pe listă, până acum, ar fi Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor la data săvârşirii faptelor. El poate fi pus sub urmărire penală numai dacă DNA va primi aviz de la Camera Deputaţilor, ex-ministrul fiind şi deputat. Chiţoiu beneficiază de imunitate potrivit Legii răspunderii ministeriale.
