Peste 1.000 de magistraţi, nemulţimiţi de proiectul Legii salarizării, reclamă problemele privind stabilirea remuneraţiei şi cer trecerea bugetului instanţelor la ICCJ, informează Mediafax.
Astfel, într-un memoriu transmis Guvernului, ministerelor Justiţiei şi Muncii, CSM şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistrații, judecătorii şi procurorii de la instanţele şi parchetele din toată ţara, că protestrează în acest fel faţă de problemele în ceea ce priveşte stabilirea şi plata remuneraţiei, dar şi faţă de lipsa de consultare a corpului magistraţilor cu privire la proiectul Legii de salarizare a personalului plătit din fonduri public.
Potrivit magistraţilor, sunt mai multe dezechilibre între cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, raportat la cuantumul superior al indemnizaţiilor recunoscute persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică alese sau numite – preşedintele României, preşedinţii camerelor Parlamentului, deputaţi, senatori, preşedinţi ai consiliilor judeţene şi prefecţi.
Semnatarii memoriului menţionează că atât prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât prin jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale din Uniunea Europeană, alături de documente ale unor organisme europene s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei.
Aceştia explică şi că remuneraţia magistraţilor trebuie stabilită ţinând seama de situaţia socială din ţară şi trebuie să fie comparabilă cu nivelul remuneraţiei înalţilor funcţionari, determinate în funcţie de un barem general şi de criterii obiective şi transparente, bonusurile care includ un element discreţionar trebuind excluse din comparaţie.
„Ca principiu, salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statutul de drept, de importanţa socială a muncii, de răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal. De aceea, singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraţilor este echivalarea cu indemnizaţiile Preşedintelui României, senatorilor, deputaţilor şi membrilor Guvernului, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă şi puterea executivă”, se arată în documentul transmis Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Semnatarii memoriului au mai arătat că trebuie să se ia în considerare şi faptul că s-ar putea genera situaţii nespecifice unor societăţi democratice, dând ca exemplu Republica Democrată Congo, unde indemnizaţiile între cele trei puteri sunt evident disproporţionate.
În Canada, arată magistraţii, indemnizaţia preşedintelui Curţii Supreme este superioară celei a primului ministru (cu opt la sută) şi a deputaţilor federali (cu peste 50 la sută), unul dintre criteriile stabilite de Legea privind instanţele judecătoreşti pentru stabilirea remuneraţiei judiciare fiind compararea evoluţiei remuneraţiei judecătorilor cu aceea a altor categorii plătite din fonduri publice.
„Faţă de atitudinea Ministrului Justiţiei, care a refuzat să pună în aplicare dispoziţiile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, adoptată în scopul eliminării anomaliilor din sistem (dovadă fiind şi punerea sa în aplicare de către alţi ordonatori principali de credite – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru toţi procurorii din România, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii), se solicită trecerea de îndată a bugetului instanţelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecătoreşti, respectiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în memoriu.
Semnatarii memoriului susţin că resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justiţiei, respectiv puterea executivă, un element de presiune asupra corpului magistraţilor şi oricând o modificare peste noapte a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independenţei magistraţilor.
În opinia magistraţilor, o respectare reală a echilibrului puterilor în stat şi o recunoaştere efectivă a locului şi rolului justiţiei în statul de drept nu se pot realiza decât dacă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în calitatea sa de reprezentant al puterii judecătoreşti, va fi echivalat cu celelalte funcţii din cadrul puterii executive sau legislative, respectiv cu preşedintele României şi preşedinţii camerelor Parlamentului.
De asemenea, judecătorul cu grad de curte de apel aflat într-o funcţie de execuţie (cu gradaţia cea mai mică posibil, în raport de vechimea necesară promovării) nu ar trebui să aibă indemnizaţia brută lunară mai mică decât media indemnizaţiilor din autorităţile publice centrale ale puterii executive, deoarece are atribuţia de control în contencios administrativ asupra actelor acestora.
„În forma actuală a Proiectului de lege, chiar şi un judecător cu funcţie de execuţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu 15-20 ani vechime efectivă, care soluţionează recursurile privind actele administrative ale autorităţilor publice centrale (inclusiv ale Administraţiei Prezidenţiale) este încadrat cu o indemnizaţie de bază mai mică decât media indemnizaţiilor funcţiilor de demnitate publică numite sau alese”, semnalează semnatarii documentului.
Aceştia mai spun că preşedintele unui tribunal sau prim-procurorul unui parchet judeţean, a căror rază de competenţă se identifică cu circumscripţia unităţii administrativ-teritoriale reprezentate de judeţul căruia îi corespunde, nu ar trebui să aibă indemnizaţia de bază mai mică decât a preşedintelui de consiliu judeţean sau a prefectului, care sunt reprezentanţi ai puterii executive.
Magistraţii arată că întrucât s-a iniţiat un proiect de reaşezare a unui întreg sistem bugetar, prin majorarea indemnizaţiilor pentru toate categoriile de bugetari, fără nicio legătură cu indemnizaţiile actuale, trebuie să se stabilească foarte clar reperele puterii judecătoreşti, pentru a-şi asigura egalitatea în drepturi cu reprezentanţii celorlalte puteri, în condiţiile în care magistraţii nu au mai beneficiat de vreo modificare a valorii indemnizaţiilor din anul 2009 şi respectă regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor cel mai restrictiv în sistemul personalului plătit din fonduri publice.
„Menţinerea acestui regim de incompatibilităţi impune, aşadar, asigurarea securităţii financiare a acestei profesii, remuneraţia nefiind o recompensă, ci o garanţie a respectării statutului de independenţă şi imparţialitate, esenţial într-un stat de drept”, mai arată magistraţii.
Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ar urma să să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.
Din 1 august au crescut indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii, miniştrilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, şefului Secretariatului General al Guvernului şi cel al Cancelariei premierului.
Astfel, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui ţării, prim-ministrului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare au fost majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net) iar salarizarea vicepremierului a fost fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, primesc o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru, conform OUG care se aşplică din august.
Aceeaşi indemnizaţie brută de 19.055 lei este acordată şi miniştrilor-delegaţi, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor din Senat şi Camera Deputaţilor, secretarului general al Guvernului, şefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ, preşedintelui Curţii de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS.
