3.3 C
București
miercuri, 6 noiembrie 2024
AcasăSportFormula 1Ceaţa din cazul „Rostock“

Ceaţa din cazul „Rostock“

Deşi printr-un memorandum cheltuielile neprevăzute pentru scoaterea la suprafaţă a epavei erau plafonate la 1 milion de euro, Curtea de Arbitraj de la Zürich nu a luat în seamă documentul.

Litigiul dintre Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați și consorțiul care a scos la suprafață epava, Rostock Wreck Remouval Consortium (RWRC) nu s-a încheiat. RWRC, format din compania olandeză Multraship BV, compania americană Titan și Deltacons Tulcea, a scos la suprafață epava în 2006, când a și încasat valoarea din contract, de 5 milioane euro, mai puțin garanția de 5%. 

După câteva luni, s-a adresat Camerei Internaționale de Comerț de la Paris, cerând plata a 7,5 milioane euro, reprezentând costuri suplimentare. Conform contractului, litigiul trebuia judecat de arbitrajul de la Camera de Comerț și Industrie a României. RWRC nu a specificat nici un temei pentru care AFDJ ar trebui să plătească acești bani. Procesul a ajuns pe rolul Curții de Arbitraj de la Zürich, fiind judecat de trei arbitri, un român, un olandez și un elvețian. În 2009, RWRC și-a ridicat pretențiile la 12,5 milioane euro. Pe 11 iunie 2012, Curtea de Arbitraj a dat dreptate RWRC, obligând AFDJ la plata celor 12,5 milioane euro.

Presiuni mari din partea Olandei

Între timp, Guvernul Olandei a început să facă presiuni pentru ca statul român să plătească acești bani. Pe 30 aprilie 2013, Guvernul României a luat notă de această datorie după ce ministrul Comerţului Exterior din Olanda, Lilianne Ploumen, a sosit la București și a discutat cu ministrul Transporturilor, Dan Șova, cerându-i ca statul român să plătească RWRC cele 12,5 milioane euro. În martie 2015, ambasadorul Oandei la București, Matthijs van Bonzel, declara că Parlamentul Olandei ar putea bloca aderarea la Schengen, una din nemulțumirile parlamentarilor olandezi fiind neplata datoriei către RWRC.

Pe 4 iunie, cu o săptămână înaintea prescrierii datoriei, RWRC a deschis acțiune la Tribunalul Galați, demarând procedura „exequator”, de recunoaștere a hotarârilor străine. Surse din AFDJ ne-au declarat că partea olandeză a continuat presiunile. Recent, MAE a cerut, prin Ministerul Transporturilor, un punct de vedere al conducerii AFDJ. În dosarul 2378/121/2015, ieri a fost primul termen. Avocatul AFDJ, Adrian Rațiu, a depus o întâmpinare și reprezentanții RWRC au solicitat amânarea pentru a studia documentul. Următorul termen va fi în octombrie.

Mermorandum plafonat

Un document-anexă la contractul AFDJ – RWRC aruncă în aer situația datoriei de 12,5 milioane de euro. Este vorba de „Memorandumul de înțelegere încheiat între AFDJ și RWRC”, prin care cele două părți au convenit, pe lângă prețul de 4.999.999 euro pentru scoaterea epavei, și plafonareaa cheltuielilor neprevăzute. „Prețul Contractului va fi stabilit prin adăugarea la Prețul Ofertei, depuse de Consorțiu, a Sumei pentru Cheltuieli Neprevăzute, de 1.000.000 Euro (un milion euro) (…)”, se precizează în Memorandum.

AFDJ, trădat

Lucrările de ranfluare a epavei „Rostock” au fost finanțate dintr-un credit de 76 milioane euro obținut de la Banca Europeană de Investiții (BEI). La cererea BEI,  AFDJ a încheiat cu RWRC și ADJ un contract în care între antreprenor și beneficiar se interpune consultantul, în cazul de față consorțiul Louis Berger. Însă Louis Berger a subcontractat acest serviciu unei companii din Olanda, reprezentate de Johann Mauritzius Hoptzak, expert în ranfluări. Astfel, Hoptzak a devenit sub-consultant al AFDJ.

În timpul procesului, cei de la RWRC au aplicat o „strategie”. L-au adus ca martor exact pe olandezul Johann Mauritzius Hoptzak. Avocatul AFDJ a cerut respingerea, pentru că olandezul avea o clauză de confidențialitate cu AFDJ. Hoptzak a făcut în fața curții de arbitraj o declarație împotriva AFDJ, afirmând că a fost de față la o discuție dintre reprezentanții RWRC și AFDJ, în cadrul căreia AFDJ ar renunțat la Memorandumul care plafona cheltuielile neprevăzute. Nu există nici un document care să dovedească renunțarea la Memorandum. Totuși, Curtea de Arbitraj a aprobat plata celor 12,5 milioane €.   

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă