Camera Deputaţilor a adoptat, cu 187 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” şi 22 abţineri, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, acesta urmând să fie trimis preşedintelui spre promulgare.
Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în luna mai, prevede că la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii pun la dispoziție ”datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”.
Controversele au apărut în jurul unui articol care prevede că solicitările care sunt făcute de către SRI, SIE, SPP, MApN sau MAI sunt supuse prevederilor din legea siguranței naționale, 51/1991. Însă, legea siguranței naționale prevede că mandatul se obține de la procuror și nu de la judecător. Un articol similar a fost, respins, în trecut de către Curtea Constituțională care a semnalat că „organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot, în condiţiile existenţei unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României să solicite obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice, fără ca acest articol din lege să prevadă că această solicitare trebuie să fie autorizată de către judecător”.
Argumente pro și contra
La dezbaterile generale, deputatul UDMR Mate Andras Levente a susținut că acest proiect de lege în forma în care este prezentată încalcă decizii ale CCR de neconstituţionalitate pe motiv că nu este o protecţie sigură a datelor personale şi nu respectă dreptul la viaţă privată. În schimb, deputatul PNL Valeria Schelan a spus că liberalii sunt în favoarea acestui proiect care este important pentru securitatea României, în contextul crizei refugiaţilor. În opinia ei, proiectul are o fomă mult îmbunătăţită, faţă de propunerile precedente care au fost respinse de Curtea Constituţională şi răspunde rezervelor societăţii civile.
Legea mai prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor trebui şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.
În ciuda acestor semne de întrebare, sunt șanse foarte mari ca legea să nu fie contestată la Curtea Constituțională (CCR). Nici un grup parlamentar nu a anunțat o astfel de inițiativă, iar Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a afirmat că nu va fi cazul să se adreseze CCR.
Curtea Constituțională a respins, anul trecut, două acte normative pe aceeași temă.
