Ctalanii au început să voteze duminică într-un scrutin regional anticipat crucial, în care alegătorii urmează să se pronunţe asupra proiectului separatiştilor de a se despărţi de Spania cel mai târziu în 2017.
Principala listă separatistă, "Junts pel si" (Împreună pentru da), al cărei lider este preşedintele catalan în exerciţiu Artur Mas, vrea să lanseze procesul de secesiune în cazul în care obţine, împreună cu cealaltă listă separatistă, majoritatea absolută în Parlamentul regional, adică 68 de mandate din 135.
Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy nu s-a înşelat, relatează L'Express, care citează AFP. Când a vizitat Barcelona, la sfârşitul campaniei, pentru a-l susţine pe "prietenul" său, şeful conservator al Guvernului spaniol Mariano Rajoy, el a dat asigurări că Europa are nevoie de o "Spanie unită" în "aceste momente dificile".
Înaintea lui, preşedintele american Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic David Cameron şi-au exprimat de asemenea susţinerea faţă de Madrid.
La un an după Scoţia, Catalonia, care are 7,5 milioane de locuitori, a început să voteze de la ora locală 9.00 (10.00, ora României) pentru a-şi alege noii deputaţi regionali şi să spună dacă ei vor lansa procedura de "divorţ". Scrutinul se încheie la ora locală 20.00 (21.00, ora României).
Locuiorii regiunii au păreri foarte împărţite şi ar putea opta pentru prudenţă, dându-şi voturile unei constelaţii de partide din tabăra "nu", ca Partidul Popular (PP, de dreapta, la putere), Ciudadanos (centru-dreapta), socialiştilor sau Podemos (antiliberali).
"Viitorul copiilor şi nepoţilor noştri este în joc", declara încheindu-şi campania şefa locală a PP Alicia Sanchez Camacho, în timp ce Mariano Rajoy, care a efectuat cinci vizite în regiune, a cerut un vot pentru revenirea la "normalitate".
"Poporul nostru a ajuns la uşa libertăţii (…). I-am promis bunicului meu că într-o zi vor reuşi", a spus, emoţionat, în faţa unei mulţimi dezlănţuite, Oriol Junqueras, liderul mişcării separatiste istorice Stânga Republicană din Catalonia (ERC).
– "Asta nu e Scoţia"
"Asta nu e Scoţia", subliniază istoricul Carlos Andres Gil. "Nu vorbim despre un teritoriu secundar pentru ţară, ci de regiunea cea mai industrializată. Iar Barcelona a fost întotdeauna o capitală, mult mai cosmopolită decât Madridul", a subliniat el.
În cazul în care Catalonia se desparte de Spania, ia cu ea o cincime din PIB-ul Spaniei, a patra economie din zona euro, şi un sfert din exporturile spaniole. Populaţia ei are legături puternice cu restul ţării: trei sferturi dintre catalani au un bunic altundeva.
Însă, din cauza crizei, corupţiei şi relaţiilor mediocre cu puterea centrală, naţionalismul a numeroşi catalani, mândri de cultura lor, a virat către separatism.
El a fost alimentat de personalităţi ca Mariano Rajoy şi liderul mişcării, preşedintele catalan în exerciţiu Artur Mas.
Rajoy a luptat pentru amendarea statutului de autonomie, pe care Catalonia l-a câştigat în timpul precedentului Guvern socialist, şi pentru a-i retrage titlul de "naţiune". A obţinut câştig de cauză în 2010, când Tribunalul Constituţional a hotărât că titlul nu are nicio valoare juridică.
Al doilea a făcut din acest lucru un casus belli, la fel ca numeroşi catalani, nemulţumiţi de o repartizare a impozitului naţional, pe care o consideră nedreaptă.
Începând din 2012, Artur Mas a continuat să ceară un referendum pe tema autodeterminării, asemănăor celor care au avut loc la Québec sau în Scoţia, dar fără succes. După o consultare simbolică, pe 9 noiembrie 2014, la care au particiipat 2,3 milioane de persoane, el a decis să convoace alegeri regionale anticipate la sfârşitul lui 2016.
El a adunat tabăra separatistă – de la dreapta şi până la stânga republicană, inclusiv asociaţii – într-o singură listă – "Junts pel si" – şi i-a îndemnat pe alegători să-l aleagă şi să-i valideze programul, şi anume de a conduce regiunea către "libertate" în 2017.
Artur Mas, în vârstă de 59 de ani, aflat la putere din 2010, dă asigurări că tabăra sa va merge îniante dacă obţine majoritatea absolută în Parlamentul regional, chiar şi fără o majoritate de voturi.
Împreună cu voturile celeilalte liste separatiste, CUP (extremă stânga), el ar urma să reuşească, potrivit sondajelor.
Acest lucru ar conduce Spania într-o zonă de turbulenţe, cu trei luni înainte de alegerile legislative, în care dreapta şi-ar putea pierde majoritata absolută.
