881: Papa Ioan VIII îl încoronează pe regele Italiei Carol cel Gras Împărat al Sfântului Imperiu Roman
1429: Bătălia „Heringilor” (Bătălia de la Rouvray) – Forţele engleze conduse de Sir John Falstof apără un convoi ce ducea provizii armatei ce apăra oraşul Orleans de trupele Contelui de Clermond şi Sir John Steward de Darnley
1502: Vasco de Gama porneşte din Lisabona în cea de-a doua călătorie spre India
1541: Întemeierea oraşului Santiago de Chile de către Pedro de Valdivia
1554: Lady Jane Grey este decapitată, la un an dupa ce devenise regină a Angliei pentru 9 zile
1709: Marinarul scoţian Alexander Selkirk („modelul” lui Robinson Crusoe), este salvat după patru ani trăiţi în singurătate pe insula Juan Fernandez
1733: Britanicul James Oglethorpe fondează cea de-a treisprezecea colonie, Georgia, şi primul oras al acestei colonii Savannah. Data de 12 februarie este astăzi Ziua Georgiei
1771: Gustav III devine Rege al Suediei
1816: Este distrusă de foc clădirea în care funcţionase neîntrerupt cea mai veche operă din Europa – Teatrul din San Carlo
1818: Bernardo O’Higgins aprobă în mod oficial Declaraţia Chiliană de Independenţă, lângă Concepcion (Chile)
1825: Este semnat Tratatul cu Indienii Creek, conform căruia şefii amerindieni acceptă să îşi dea toate pământurile din Georgia autorităţilor acestui stat şi să pornească spre vest până pe 1 septembrie 1826
1832: Ecuador anexează Arhipelagul Galápagos
1851: Edward Hargraves anunţă că a descoperit aur în Bathurst, New South Wales (Australia), declanşând „febra aurului” australiană
1856: Vasile Boerescu adresează un memoriu ministrului de externe al Franţei, Alexandre Walewski, în care pleda pentru constituirea unui stat naţional românesc independent sub garanţia celor şapte mari puteri
Vasile Boerescu a fost unul dintre marii jurişti ai României, iar abilitatea sa de a interpreta texte juridice dificile a ieşit la iveală în două momente esenţiale din istoria României. Vasile Boerescu a fost unul dintre artizanii Unirii din 1859, când el a sesizat o scăpare a Convenţiei de la Paris, care a marcat sfârşitul Războiului Crimeii, care stabilea că Moldova şi Valahia vor purta numele de Principatele Unite, dar vor avea administraţii separate, conduse de doi domnitori.
Vasile Boerescu a remarcat faptul că această Convenţie nu interzicea celor două principate să aleagă aceeaşi persoană drept principe. Astfel că el, în calitate de deputat, a propus Adunării Elective a Munteniei alegerea drept domnitor a principelui ales de Adunarea Electivă a Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Astfel, românii au reuşit să pună marile puteri în faţa faptului împlinit, iar unirea celor două principate a fost înfăptuită.
Celălalt moment important a fost încheierea convenţiei comerciale dintre România şi Austro-Ungaria din 1875, care a reprezentat, de fapt, primul act internaţional care recunoştea individualitatea statului român. Marile Puteri, până la acea dată, considerau că România ar fi o provincie privilegiată a Imperiului Otoman, însă ministrul de Externe, Vasile Boerescu, a reuşit să negocieze textul convenţiei comerciale în aşa fel încât Imperiul Austro-Ungar a recunoscut implicit dreptul României de a-şi negocia singură tratatele, iar astfel drumul spre independenţa de stat a intrat în linie dreaptă. …citeşte mai mult.
Citeşte şi: Hotelul Unionistilor
1877: Este transmisă prin telefon prima ştire, între oraşele Boston şi Salem
1892: Denumirea cinematograf apare pentru prima oară în istoria tehnicii; este vorba despre aparatul de cronofotografie al francezului Leon Bouly
1894: Anarhistul Émile Henry detonează o bombă în Cafeneaua Terminus din Paris, provocând un deces şi rănirea a 20 de persoane
1909: Cel mai mare dezastru naval din secolul XX petrecut în Noua Zeelandă – feribotul SS Penguin (ce făcea legătura între insule) se scufundă şi explodează la intrarea în rada portului Wellington
1912: Împăratul chinez Pu Yi abdică, fapt ce marchează sfârşitul dinastiei Qing
1912: China adoptă calendarul gregorian
1919: Consiliul militar interaliat de la Paris a aprobat ca armata română să înainteze pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad
1921: Winston Churchill devine Ministru al Coloniilor
1922: Îşi începe pontificatul Papa Pius al XI-lea (n. 1857 – 1939)
1924: La New York are loc premiera lucrării simfonice „Rapsodia albastră” de George Gershwin
1935: USS Macon, una dintre cele două cele mai mari aeronave umplute cu heliu se prăbuşeşte în largul coastelor Californiei şi se scufundă
1946: Operaţiunea Deadlight din cel de-al Doilea Război Mondial se sfârşeşte după scufundarea a 116 din cele 156 de submarine germane de lupta din seria U ce se predaseră
Operaţiunea Deadlight a fost efectuată de către Marina Regală Britanică în perioada 27 noiembrie 1945 – 12 februarie 1946 şi este ultimul episod al distrugerii flotei germane de submarine, ce reprezenta unul dintre cele mai importante obiective militare ale Forţelor Aliate după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
238 de submarine de clasa U fuseseră scufundate de propriile echipaje în mai 1945 în Marea Baltica (Operaţiunea Regenborgen), urmând ordinele iniţiale – revocate ulterior la comanda Forţelor Aliate – ale Amiralului Dönitz, într-o ultimă încercare de încheiere onorabilă a războiului.
După finalizarea războiului, a fost efectuată o amplă operaţiune de relocare a tuturor submarinelor germane capturate şi s-a constituit o Comisie Tripartită (UK, SUA, URSS) care să hotărască soarta acestora. În cadrul lucrărilor Conferinţei de la Potsdam (Berlin, 17.07-2.08.1945) fusese realizat un acord de principiu între cele trei puteri, în urma căruia s-a hotărât să fie păstrate doar 30 de submarine, ce urmau să fie împărţite între Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Sovietică, pentru scopuri experimentale sau tehnice, restul urmând să fie scufundate nu mai târziu de 15 februarie 1946.
În total, în cele doua baze navale britanice (Lisahally şi Loch Ryan) au ajuns 138 de submarine germane din cele 156 ce se predaseră fie pe mare fie în porturi. Trei dintre acestea au fost mutate (unul în Olanda şi două în SUA), rămânând 135 de submarine a căror soarta urma să fie decisă de Comisia Navală Tripartită ce şi-a început activitatea în august 1945.
Întâlnirile din cadrul comisiei tripartite, constituită în vederea evaluării tuturor submarinelor capturate şi alegerea celor 30 ce urmau să fie pastrate (inclusiv din cele predate în alte părţi ale lumii şi care nu ajunseseră în cele două baze navale britanice), au condus la luarea deciziei de scufundare a tuturor celor 116 rămase la o adâncime de cel puţin 100 de metri în largul coastei de NV a Irlandei şi nu mai târziu de 15 februarie 1946.
Planurile de scufundare nu au putut fi urmate din cauza vremii nefavorabile, astfel încât cel puţin 50 de submarine s-au scufundat înainte de a ajunge în zona desemnată şi doar două au putut fi scufundate prin plasarea de încărcături explozive, şapte de submarine britanice şi treisprezece din aer. Restul fie s-au scufundat singure – majoritatea erau destul de avariate deja – fie au fost scufundate prin focuri de artilerie pentru că nu mai puteau ajunge până la locul planificat al distrugerii.
Încheierea operaţiunii Deadlight a marcat practic distrugerea completă a flotei naziste, rămânând aproape patruzeci de submarine (30 alocate conform înţelegii tripartite şi încă opt-zece nealocate şi blocate în porturi din Franţa şi Norvegia) din flota de peste 500 de submarine nemţeşti ce alcătuiau una din forţele combatante de temut din cel de-al Doilea Război Mondial. Ultimul submarin de luptă german scufundat în timpul Operaţiunii Deadlight a fost U-3514, pe 12 februarie 1946, un submarin ce nu participase decât la exerciţii, fără a fi avut la activ vreo lupta navală sau vreo pierdere (cunoscută) în rândul echipajului.
De la încheierea războiului şi până acum au fost ridicate la suprafaţă unsprezece submarine de luptă germane, scufundate în luptă, în accidente sau care se predaseră (niciunul dintre cele distruse în Operaţiunea Deadlight), inclusiv unul în Marea Neagră – este vorba despre submarinul U-9, scufundat de un atac sovietic aerian pe 20 august 1944 lângă Constanţa. Recuperat în 1945 de sovietici si transformat în submarinul cu indicativul TS-16, submarinul cu pricina s-a scufundat în cele din urmă din cauze tehnice la sfârşitul anului 1946.
O parte dintre submarinele recuperate şi-au găsit locul la muzee din toată lumea. Expediţii de cercetare petrecute în 2001 şi 2002 au reuşit localizarea unora dintre submarinele de lupta din seria U ce au fost scufundate în timpul operaţiunii Deadlight, fără ca vreuna dintre epave să fie vreodată recuperată.
1946: Veteranul american de culoare Isaac Woodard este bătut atât de rău de către un ofiţer de poliţie din Carolina de Sud încât rănile îi cauzează pierderea vederii la ambii ochi. Incidentul va cataliza ulterior Mişcarea Drepturilor Civile. A constituit, de asemenea, sursă parţială de inspiraţie pentru pelicula Touch of Evil a lui Orson Wells
1947: Un meteorit se prăbuşeşte în regiunea Sikhote-Alin din URSS, provocând un crater de impact
1961: URSS lansează prima staţie interplanetară automată în direcţia Planetei Venus: Venus – 1
1974: Aleksandr Soljeniţîn, câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 1970, este exilat din Uniunea Sovietică
1968: Masacrul Phong Nhị şi Phong Nhất
1990: Carmen Lawrence devine prima femeie Prim-Ministru din istoria Australiei (premier al regiunii Australia de Vest)
1996: Yasser Arafat depune jurământul în calitate de prim preşedinte ales (20 ianuarie 1996) al Autorităţii Naţionale Palestiniene
1999: Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, este găsit nevinovat în procesul conex aşa-numitei „afaceri Monica Lewinsky”
2002: Începe la Tribunalul Internaţional de la Haga, procesul fostului preşedinte al Iugoslaviei Slobodan Milošević (va muri în 2006, înainte de finalizarea procesului)
2001: Naveta spaţială NEAR Shoemaker aterizează pe Asteroidul denumit Eros 433, în regiunea „saddle”, devenind astfel prima navetă pământească ce a aterizat pe un asteroid
2004: Oraşul San Francisco, California începe să emită autorizaţii de căsătorie pentru persoane de acelaşi sex, în urma unei decizii a primarului de la acea vreme, Gavin Newsom
2009: Zborul Colgan nr. 3407 se prăbuşeşte peste o casă din Clarence Center, New York în timpul manevrelor de coborâre spre Aeroportul Internaţional Buffalo Niagara, ucigând toate persoanele aflate la bord şi încă una la sol
NAŞTERI CELEBRE
1768: Francisc I al Austriei (d. 1835)
1777: Friedrich de la Motte Fouqué, poet german (d. 1843)
1809: Abraham Lincoln, al 16–lea preşedinte al Americii, cel care a abolit sclavia (d. 1865)
1809: Charles Robert Darwin, naturalist englez (d. 1882)
1828: George Meredith, poet şi scriitor englez (d. 1909)
1862: Alexandru Davila, dramaturg român (d. 1929)
1881: Anna Pavlovna Pavlova, balerină rusă (d. 1931)
1884: Max Beckmann, pictor şi grafician german (d. 1950)
1885: Julius Streicher, politician german, fondatorul săptămânalului Der Stürmer, principalul organ de propagandă antisemită nazistă din Al treilea Reich (d. 1946)
1894: Otilia Cazimir, scriitoare, poetă (d. 1967)
1901: Jean Georgescu, regizor şi actor român (d. 1994)
1905: Theodor Burghele, medic român (d. 1977)
1915: Vasili Nikolaevici Ajaev, scriitor rus (d. 1968)
1918: Julian S. Schwinger, fizician american (d. 1994)
1923: Franco Zeffirelli, regizor italian de film
1937: Victor Emmanuel, Prinţ de Neapole
1939: Ray Manzarek, muzician american (The Doors)
1942: Ehud Barak, politician israelian
1948: Octavian-Mircea Purceld, politician român
1950: Steve Hackett, chitarist englez (Genesis)
1954: Sergiu Anghel, coregraf, regizor, scenarist român
1959: Dan Puric, actor şi regizor de teatru român
DECESE CELEBRE
1554: Lady Jane Grey, regină a Angliei pentru nouă zile (executată) (n. 1537)
1538: Albrecht Altdorfer, pictor german (n. 1480)
1578: Ecaterina de Habsburg, soţia regelui Ioan al III-lea al Portugaliei (n. 1507)
1799: Lazzaro Spallanzani, biolog italian (n. 1729)
1690: Charles le Brun, pictor şi decorator francez; reprezentant al clasicismului; a creat decoraţiile interioare la Versailles (n. 1619)
1763: Pierre de Marivaux, dramaturg francez (n. 1688)
1804: Immanuel Kant, filosof german (n. 1724)
Iubeşte vinul şi mesele lungi, pline de invitaţi. Nu şi femeile. Suferă mai mult de jumatate din viaţă îm aşteptarea unei catedre, însă când o primeşte devine într-adevăr un mare profesor, astfel încât, potrivit unor surse din epoca, exista oameni special plătiţi pentru a copia notiţele studenţilor săi pentru public.
De o punctualitate incredibilă, astfel încât se spunea ca locuitorii din Königsberg îşi putea fixa ceasurile după plimbarea sa, se pune totuşi că ar fi întârziat de două ori – cand a primit o carte a lui Rousseau şi când a primit vestea victoriei de la Valmy.
Fire enciclopedică, învaţă orice, de la limbi moarte la ştiinţele naturii. Ca profesor, predă, la fel, de toate, de la logică la antopologie şi de la geografie la matematici. Dincolo de foarte cunoscutele „Critica raţiunii pure”, „Critica raţiunii practice” şi „Critica facultăţii de judecată”, a scris şi lucrări ale căror titluri miră astăzi pe oricine:
„Cosmogonie, sau eseu asupra deducţiei originii Universului, a formării corpurilor cereşti şi a cauzelor mişcării pornind de la legile mişcării universale a materiei şi ale lui Newton”
„Istoria universală şi teoria cerului sau eseu asupra concepţiei şi originii mecanice a ansamblului Universului după principiile lui Newton”
„Falsa subtilitate a celor patru figuri silogistice”
„Eseu asupra bolilor capului”
„Despre diferitele rase de oameni”
„Visul unui spirit clarvăzător”.
1915: Emile Waldteufel, compozitor francez (n. 1837)
1935: Francisc Hossu–Longin, memorialist (n. 1847)
1966: Elio Vittorini, scriitor italian (n. 1908)
1969: Ferenc Agárdi, scriitor, publicist şi istoric al culturii maghiar de origine evreiască, membru fondator al Partidului Comunist Maghiar (n. 1898)
1979: Jean Renoir, regizor francez de film (n. 1894)
1984: Julio Cortázar, prozator, dramaturg şi poet argentinian (n. 1914)
1996: Ryōtarō Shiba, scriitor japonez (n. 1923)
