474: Zeno a fost incoronat co-imparat al Imperiului Bizantin
1555: Este ars pe rug Episcopul de Gloucester, John Hooper
1621: Grigore al XV-lea devine papă
1654: Razboiul Anglo-Spaniol – capturarea Fortului Fort Rocher
1801: Pacea de la Luneville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria şi Franţa; Franţa recunoaşte anexarea Ţărilor de Jos şi pretenţiile franceze asupra malului stâng al Rinului.
1825: Camera Reprezentantilor din Congresul american il alege presedinte al SUA pe John Quincy Adams, dupa ce procesul electoral nu a determinat obtinerea majoritatii voturilor de catre nici un candidat
1849: Este infiintata Noua Republica Romana
1861: Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales preşedinte al Statelor Confederate ale Americii
1895: William G. Morgan creeaza un joc numit Mintonette, ce va fi cunoscut in curand sub numele de volei
1900: Este infiintata Cupa Davis
1904: Flota japoneză atacă pe neaşteptate fortareaţa rusă Port-Arthur. Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin tratatul de pace de la Portsmouth (1905).
1919: România şi Polonia au stabilit relaţii diplomatice
1920: Under the terms of the Svalbard Treaty, international diplomacy recognizes Norwegian sovereignty over Arctic archipelago Svalbard, and designates it as demilitarized.
1929: S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia şi Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunţare la război ca instrument de politică naţională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele. Peste 10 ani, Rusia invada Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia, Basarabia.
1934: Semnarea, la Atena, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei a Pactului Înţelegerii Balcanice (cu un protocol şi o anexă secretă), care stipula, printre altele, că statele semnatare „îşi garantează mutual securitatea frontierelor balcanice” şi „îşi iau obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune politică faţă de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nici o obligaţie faţă de oricare alt stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi”. Iniţial a fost concepută ca un pact în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. (Guvern Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe Nicolae Titulescu).
1942: Este reinstituita ziua de iarna, ca parte a efortului SUA de economisire a energiei electrice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (Year-round Daylight saving time)
1945: Lupta intre submarine in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, episod din timpul Bataliei pentru Atlantic – HMS Venturer scufunda submarinul german U-864 in largul coastelor Norvegiei, in dreptul localitatii Fedje (episod rar de lupta intre submarine)
1945: S-a descoperit o mare cantitate de arme şi muniţii (ascunse cu aprobarea vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri, Petru Groza, şi a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu) ce urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forţă pentru instaurarea unui guvern comunist. Existenţa acestui depozit contrazicea declaraţia stîngii politice, că nu dorea o lovitură de stat, ci continuarea programului.
1945: Se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancţionarea cu admonestare scrisă, suspendarea activităţii între 6 luni şi 5 ani şi interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publicişti şi colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendaţi de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri şi omoruri.
1950: A doua febră roşie. Senatorul Joseph McCarthy acuză Departamentul de Stat al SUA că este plin de comunişti
1953: Franţa: Apariţia colecţiei Livre de poche, care a cunoscut un succes remarcabil
1959: Japonia anunţă renunţarea totală la armele nucleare
1959: Devine operaţională, la Plesetsk (URSS), prima rachetă balistică intercontinentală, R-7 Semyorka
1965: Razboiul din Vietnam – sunt trimise primele trupe combatante americane in Vietnamul de Sud
1969: Primul zbor de încercare al unui Boeing 747
1971: Apollo 14 se întoarce pe Pământ după o misiune pe Lună
1971: Cutremurul Sylmar loveste zona San Fernando Valley din California
1975: Revine pe Pamant nava sovietica spatiala Soyuz 17 Soviet
1977: Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariză cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naştere” al dizidenţei româneşti
1991: În timpul epidemiei de holeră, guvernul peruan numeşte o urgenţă naţională. Acest lucru nu poate împiedica răspândirea epidemiei în Ecuador, Columbia, Mexic şi Nicaragua. Din cei aproximativ 400.000 de pacienţi mor aproximativ 12.000
1991: Referendum naţional în Lituania pentru independenţă
1995: Alain Delon, actor, regizor şi producător, primeşte „Ursul de aur” pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin
1998: Eduard Şevardnadze supravieţuieşte atentatului îndreptat asupra lui, episod petrecut la Tbilisi (Georgia)
2001: Reprezentanţii Bisericii Catolice, Luterane şi Reformate se reunesc, pentru prima oara de la marea schisma din 1517, pentru a analiza problema indulgenţelor
Potrivit unei enciclopedii catolice, indulgenţele nu sunt nici permisiuni de a comite păcate în viitor, nici vreo formă de iertare a păcatelor viitoare. Mai mult, acestea nu reprezintă o iertare pentru vina de a fi păcătuit, întrucât se presupune că acestea au fost deja iertate. Şi, cu atât mai puţin ar putea indulgenţele să ofere protecţie faţă de pedeapsa pentru păcate sau să scoată un suflet din Purgatoriu.
Dar, precizează aceeaşi enciclopedie, lucrurile n-au mers întotdeauna aşa cum „scrie la carte”. Dimpotrivă, multe voci din interiorul bisericii s-au ridicat împotriva folosirii indulgenţelor pe post de instrumente de trafic cu iertarea divină.
Reforma – deşi voci împotriva abuzurilor unor reprezentanţi ai bisericii au existat mereu – a izbucnit la maximă intensitate odată cu Luther, care-şi lipea, pe uşa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze, în 1517. Papa Leon al X-lea, în criză de bani şi presat de nevoia de a susţine financiar lucrările la Bazilica Sfântul Petru, a distribuit, în întreaga lume creştină, indulgenţe. Împotriva acestora, mai ales, şi a responsabilului cu distribuirea indulgenţelor, Johhan Tetzel, s-a ridicat la început Martin Luther.
Până la urmă, reforma s-a întins în mare parte din Europa, generând transformările religioase, sociale şi politice ce au contribuit decisiv la modernizarea bătrânului continent. Cei care au părăsit Biserica Catolică şi cei care au fost excomunicaţi s-au organizat în ceea ce cunoaştem astăzi sub numele de biserici protestante.
Despărţirea din secolele XVI-XVII, mutată rapid din zona strict religioasă în cea politică şi condimentată din plin cu sângeroase războaie religioase a provocat şi o lipsă aproape completă de dialog şi colaborare între cele două ramuri ale creştinismului. Întâlnirea din 2001 a reprezentat un moment de cotitură în dialogul religios şi ecumenic, redeschizând calea dialogului interconfesional.
2001: Submarinul american USS Greeneville loveste accidental si scufunda nava scoala japoneza Ehime-Maru, operata de Liceul de pescuit (Fishery) Uwajima
NASTERI CELEBRE
1409: Constantin al XI-lea, ultimul împărat bizantin (d. 1453)
1763: Ludovic I, Mare Duce de Baden (d. 1830)
1773: William Henry Harrison, preşedinte al SUA (d. 1841)
1775: Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania (d. 1856)
1783: Vasili Jukovski, poet rus (d. 1852)
1789: Franz Xaver Gabelsberger, inventator german, a inventat metoda de scriere stenografica ce ii poarta numele (d. 1849)
1830: Abdülaziz, sultan otoman (d. 1876)
1846: Wilhelm Maybach, om de afaceri german care a fondat compania Maybach (d. 1929)
1885: Alban Berg, compozitor austriac (d. 1935)
1903: Silvia Şerbescu, pianistă româncă (d. 1965)
1906: André Kostolany, expert de origine ungara al pietei de capital, cavaler al Legiunii de Onoare franceze (d. 1999)
1908: Cicerone Theodorescu, poet român (d. 1974)
1910: Jacques Monod, biochimist, laureat Nobel (d. 1976)
1917: Oleg Danovski, balerin român (d. 1996)
1931: Thomas Bernhard, scriitor austriac (d. 1989)
1940: John Maxwell Coetzee, scriitor sud-african, laureat Nobel
1943: Joe Pesci, actor american
1945: Mia Farrow, actriţă americană
1945: Ionela Târlea-Manolache, atletă româncă
1986: Ciprian Tătăruşanu, fotbalist român
1990: Alina Bercu, pianistă româncă
DECESE CELEBRE
1011: Bernard I de Saxonia
1450: Agnès Sorel, metresa regelui Carol al VII-lea al Franţei (n. 1421)
1640: Murad al IV-lea, sultan al Imperiului Otoman (n. 1612)
1670: Frederick al III-lea al Danemarcei şi al Norvegiei (n. 1609)
1709: François Louis, Prinţ de Conti, general francez (n. 1664)
1874: Jules Michelet, istoric francez („Istoria Franţei”, „Istoria Revoluţiei Franceze”) (n. 1798)
1881: Fiodor Mihailovici Dostoievski, scriitor rus (n. 1821)
1957: Miklós Horthy, regent al regimului monarhic în Ungaria (1920 – 1945) (n. 1868)
1979: Dennis Gabor, fizician şi inventator maghiar (n. 1900)
1981: Bill Haley, solist vocal, compozitor, autorul primei piese rock and roll ajunsă în secţiunea pop în Billboard Crazy Man Crazy
1984: Iuri Andropov, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (n. 1914)
1991: Florin Mugur, poet român (n. 1934)
1994: Gherasim Luca, poet, prozator, aderent la mişcarea de avangardă. Din 1947, se stabileşte la Paris. A semnat şi sub pseudonimele Costea Sar, Petre Malcoci (n. 1913)
1995: William Fullbright, politician american, fondatorul Programului Şcolar Fullbright (n. 1905)
2002: Prinţesa Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit (n. 1930)
