131: Roşia Montană este atestată documentar (înfiinţată de romani în timpul domniei lui Traian) sub numele de Alburnus Maior
Astăzi unul dintre cele mai controversate subiecte de pe agenda publică din România, Roşia Montană s-ar putea să fie cea mai veche localitate atestată documentar, iar despre minele de aur din Apuseni se vorbeşte încă de la Herodot. Numele Alburnus Maior apare pe o tăbliţă cerată datată 6 februarie 131.
Galerie FOTO: ROŞIA MONTANĂ, în 40 de cadre
Citeşte şi: Saga minelor de aur din Apuseni
„Şoselele” romanilor devin trasee turistice
Muzeul aurului, scos din anonimat de organizatiile ecologiste
1649: Regele Carol II al Angliei şi Scoţiei (fiul lui Carol I, regele decapitat) este declarat de către Parlamentul scoţial Rege al Marii Britanii, decizie nesusţinută însă ulterior nici de Parlamentul Angliei, nici de cel al Irlandei.
1696: Apare, în tipografia instalată la mănăstirea Snagov, prima tipăritură : „Orânduiala slujbei Sfinţilor Constantin şi Elena”. Cartea, publicată sub îngrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicată lui Constantin Brâncoveanu
1778: Razboiul american de Independenţă: sunt semnate tratatele de alianţă, respectiv de prietenie şi comerţ între SUA şi Franţa, marcând astfel recunoaşterea oficială de către guvernul francez a Statelor Unite ale Americii
1815: Prima concesiune americană de cale ferată: statul New Jersey către John Stevens
1819: Sir Thomas Stamford Raffles fondează oraşul Singapore
1820: Primi 88 de imigranti afro-americani pleacă din New York pe nava Elizabeth, supranumită „Mayflower of Liberia” (Mărgăritarul Liberiei), parte a efortului de repatriere a negrilor liberi americani pe continentul african
Istoria mişcării „colonizatoare” începe în secolul XIX, atunci cand au luat fiinţă diverse societăţi de colonizare, fondate de albii americani cu scopul de a încuraja şi susţine financiar repatrierea sclavilor eliberaţi. Prima organizaţie de acest tip a fost Societatea Americană de Colonizare, fondată în decembrie 1816, urmată curând de organizaţii asemănătoare în Ohio, New York, Pennsylvania, Maryland şi Mississippi.
Motivele acestei iniţiative reprezintă un amestec de idealuri religioase, umaniste şi liberale cu interese politice, discriminare rasială, precum şi cu sentimentele de teamă sau ruşine vizavi de comunitatea în creştere de negri liberi şi de mulatri din Statele Unite.
Evident că în alegerea persoanelor ce urmau să fie repatriate nu s-a ţinut cont niciun moment de zona de provenienţă a acestora, în cazul în care era vorba de negri la prima generaţie pe pământ american, ca să nu mai vorbim despre cei metisaţi. Cu toţii urmau să ajungă, conform discursului oficial al societăţilor de colonizare pe un fel de „pământ al făgăduinţei”, ceea ce s-a dovedit complet neadevarat, istoria arătând într-un mod tragic, 160 de ani mai târziu, că prima şi singura colonie americană în Africa nu şi-a atins scopurile nobile pe care le declama.
Pe 6 februarie 1820 pleacă astfel din New York nava Elizabeth, „Mărgăritarul Liberiei”, ce ducea 88 de afro-americani spre Continentul Negru. Înainte de îmbarcarea pe nava ce avea să îi ducă spre noua lor patrie, unul din reprezentanţii Societăţii Americane de Colonizare le-a citit versete din Deuteronomul 11, spunându-le că ei sunt noi exploratori ce vor pava drumul negrilor care îi vor urma, că sunt de asemenea misionari care se duc spre Continentul Negru pentru a-i converti pe păgâni. (mărturie a stră-străbunicului lui Helen Cooper, corespondentul diplomatic al New York Times, aşa cum apare relatată de aceasta într-un articol publicat în ziarul pentru care lucra, pe 6 februarie 2008).
Nava, care acostează pe 9 martie în rada portului Freetown din colonia britanică Sierra Leone, ducea, în afară de cei 88 de «colonişti» şi o mulţime de animale (oi, porci şi găini) şi alte provizii necesare fondării unei colonii. Ca o paranteză, sclavia fusese abolită în Regatul Marii Britanii în 1772, iar comerţul cu sclavi în 1807 şi, cum în zona de coastă a coloniei britanice din Sierra Leone se derula încă un destul de înfloritor comerţ de sclavi, noii-veniţi s-au trezit înconjuraţi în port de o mulţime de nave spaniole şi portugheze capturate de britanici, pline cu sclavi, nu cea mai frumoasă imagine de bun-venit pentru cei care începeau o nouă viaţă ca oameni liberi.
Mulţi dintre sclavii de pe aceste nave îi vor urma pe noii colonişti atunci când se vor stabili în viitoarea lor patrie şi, ţinând cont că mai toţi cei care au ajuns pe pământurile primei viitoare republici africane (Liberia de astăzi), au debarcat în apropiere de gurile fluviului Congo, au fost denumiţi, fără deosebire, «Congo People» («Congolezii»).
Grupul de colonişti, în continuă creştere datorită atât noilor sosiţi din America pe navele sponsorizate de societăţile de colonizare, cât şi sclavilor eliberati sau fugiţi de pe navele de sclavi, şi-a petrecut următorii doi ani negociind cu diverşi regi şi şefi de trib din regiune, în încercarea de a cumpăra pământul necesar stabilirii unei colonii.
Pe 12 decembrie 1821 (după alte surse, 1 aprilie 1821) are loc o întâlnire între şeful local, regele Peter, şi reprezentanţi ai Societăţii Americane de Colonizare, care i-au adus în dar o sticlă de rom şi tutun, nereuşind să obţină însă decât promisiunea unei noi întrevederi, ce va avea loc după câteva zile la locuinţa regelui.
Nu este foarte clar ce s-a întâmplat în acea zi dar, după unele mărturii, se pare că regele s-a trezit ameninţat cu arma în propria casă. Cert este că a convocat ulterior o întâlnire a mai multor regi africani ce reprezentau triburile Bassa si Day, în urma căreia coloniştii au reusit să cumpere, plătind în mărfuri cu o valoare totală de circa 300 de dolari (arme, praf de puşcă, mărgele, oglinzi şi tutun), o bucată de pământ lungă de 36 de mile şi lată de 3 mile în jurul promotoriului Cape Mesurado (pe care se află construită capitala de astăzi, Monrovia), întelegere cunoscută sub numele de „Ducor Contract”.
Primul grup de colonişti a părăsit aşezâmântul temporar din Sierra Leone şi a ajuns în noua patrie în ianuarie 1822.
Pe 20 februarie 1824, Societatea Americană de Colonizare a decis, cu ocazia celei de-a şaptea întâlniri anuale ţinute la Washington şi prezidată de Bushrod Washington (nepotul preşedintelui american Washington), să dea numele de Liberia noii colonii, respectiv Monrovia celei mai importante aşezări, în onoarea lui James Monroe, cel de-al 5-lea preşedinte american (1817-1825). La vremea luării acestei hotărâri istorice, noua colonie număra doar aproximativ 100 de persoane.
Noua colonie s-a organizat ca provincie şi a căpătat ulterior drept de autoguvernare, sub tutelă americană, între 1839-1847. Pe 26 iulie 1847 a fost adoptată constituţia şi Liberia şi-a declarat independenţa. Primul preşedinte al Liberiei a fost Joseph Jenkins Roberts (a avut două mandate, 1848-1856, 1872-1876), un negru liber din Norfolk, Virginia care emigrase în Liberia în 1829, născut pare-se dintr-un tată de origine galeză şi o mulatră, fiind doar 1/8 negru (negrii erau împărţiţi în funcţie de ascendenţa albă, în mulatri, quarteroni – doar pe sfert negru, etc.).
Liberia are astăzi o suprafaţă de 111370 km2, cu o lungime a ţărmului de 579 de kilometri (între Cape Palmas la sud şi mai sus de Cape Mesurado, la nord), şi o populaţie de peste 3 milioane de locuitori. Dintre aceştia, doar aproximativ 5% sunt descendenţi ai negrilor americani ce au ajuns în Africa în urma mişcării «colonizatoare» de la jumătatea secolului XIX.
Constitutia din 1847 îi excludea de la conducerea ţării pe „indigeni”, aceştia primind drept de vot abia în 1944, ca urmare a politicii unificatoare a preşedintelui William Taubman, şi drept de reprezentare în Parlament în 1964.
În 1980 a avut loc o lovitură de stat militară în urma căreia conducerea a fost preluată de un reprezentant al nativilor africani, sergentul Samuel Kanyon Doe (membru al tribului Kran), încheind astfel perioada de peste 133 de ani de guvernare independentă a «Congolezilor» afro-americani. Doe, preşedinte autoritar care, printre altele, a strâns relaţiile cu SUA şi i-a expulzat pe spionii sovietici dar a interzis ziarele şi partidele de opoziţie, a fost asasinat în septembrie 1990, fiind succedat la presedinţie de Charles Taylor. Conducerea ineficientă a acestuia a determinat izbucnirea unui nou război civil, a cărui intensitate a scăzut după ce presiunile interne şi internationale l-au determinat pe Taylor să demisioneze şi să se refugieze în Nigeria.
Războaiele civile de la sfârşitul secolului XX au dus la moartea a cel puţin 200000 de oameni şi refugierea în ţările vecine a încă cel putin 1 milion, prăbuşind economia liberiană dependentă de exporturile de minereu de fier, mai ales după 1990, când s-au epuizat rezervele de cauciuc natural, ducând astfel la o rată record a şomajului de 85%.
Pentru eforturile sale extraordinare, atât prin amploare cât şi prin conţinut, de mobilizare a femeilor din ţara sa, activista Leymah Gbowee, o tănâră de numai 20 de ani la momentul când a fondat Miscarea de Masă pentru Pace a Femeilor din Liberia ce avea în cele din urmă să pună capăt în 2003 celui de-al doilea războiului civil din Liberia, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2011, împreună cu prima femeie preşedinte a Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf, şi o altă activistă, din Yemen, Tawakkul Karman.
1822: Nava chinezească Tek Sing (supranumită „Titanicul estului”) se scufundă în largul coastelor Indoneziei, după ce se izbeşte de un recif submarin, dezastru în care şi-au pierdut viaţa circa 1600 de persoane
1840: Maurii şi coloniştii britanici semnează Tratatul de la Waitangi. Evenimentul marchează stabilirea insulei ca posesiune britanică şi este astăzi sărbătoarea naţională a Noii Zeelande
1851: Are loc cel mai mare incendiu de vegetatie din Australia într-o zonă populată (statul Victoria)
1857: Apare, la Bucureşti, ziarul unionist „Concordia”, devenit, mai târziu în acelaşi an, „Românul” şi avându-l drept director pe C.A. Rosetti
1862: Războiul de secesiune: Prima victorie a unioniştilor, repurtată de către marina americană prin cucerirea Fortului Henry din Tennessee (Bătălia de la Fort Henry)
1886: Chimistul german Clemens Winkler descoperă un nou element chimic, botezat germaniu
1898: Prima apariţie publică în calitate de compozitor (avea 16 ani) a lui George Enescu, moment ce a avut loc cu ocazia premierei pariziene a „Poemei române”
1914: Izbucneşte Bondetåget, răscoala ţărănească de susţinere a monarhiei suedeze
1918: Se acordă drept de vot tuturor femeilor britanice cu vârsta de peste 30 de ani
1919: Adunarea Naţională rezultată în urma alegerilor din 19 ianuarie 1919 şi-a început lucrările în orăşelul Weimar, urmând să dea Germaniei o Constituţie. După oraşul unde s-au desfăşurat lucrările adunării, au fost denumite ulterior „Republica de la Weimar” (1919-1933) şi constituţia după care se va conduce aceasta – „Constituţia de la Weimar„.
1919: Începe greva generală din Seattle (a durat 5 zile)
1948: Echipa feminină de tenis de masă a României obţine medalia de bronz la campionatul mondial de tenis de masă de la Londra
1951: Dezastru feroviar în New Jersey – trenul de pasageri Broker, aparţinând companiei Pennsylvania Railroad deraiază în apropiere de oraşul Woodbridge Township din New Jersey, provocând moartea a 85 de persoane şi rănirea a peste 500, unul dintre cele mai mari dezastre feroviare din istoria Statelor Unite
1952: Elizabeth II devine regină a Marii Britanii şi teritoriilor din Commonwealth, după moartea tatălui său, regele George VI. Se pare că la momentul exact al producerii succesiunii, aceasta se afla într-o casuţă în copac ce făcea parte din complexul hotelier Treetops din Kenya
1958: Dezastrul aerian de la Munchen, în urma căruia au murit 8 jucatori ai echipei de fotbal Manchester United F.C. şi încă 15 pasageri
1959: Jack Kilby de la compania Texas Instruments depune spre aprobare patentul pentru primul circuit integrat din lume
1976: Preşedintele companiei Lockheed Corporation, Carl Kotchian, admite în faţa unui subcomitet senatorial american că firma pe care o conducea dăduse o mită de circa 3 milioane de dolari (în mai multe tranşe) Primului Ministru Japonez, Kakuei Tanaka
1988: Michael Jordan execută pentru prima oară un „Air Jordan”, în cadrul concursului anual de Slam Dunk, faimoasa aruncare la coş ce a inspirat apoi apariţia liniei de încălţăminte Air Jordan şi a logo-ul Jumpman, pentru produsele Nike
1990: Este înregistrat la Tribunalul Municipal Bucureşti cel de-al 27-lea partid politic: Frontul Salvării Naţionale, avandu-l preşedinte pe Ion Iliescu
1990: Decret-lege al Consiliului F.S.N. privind majorarea pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale ale membrilor CAP
1996: Zborul Birgenair 301 se prăbuşeşte în largul coastei Republicii Dominicane, provocând moartea tuturor celor 189 de pasageri şi membri ai echipajului; este cel mai grav accident aviatic în care a fost implicat un Boeing 757
NAŞTERI CELEBRE
1695: Nicolaus II Bernoulli, matematician elveţian
1867: Dimitrie Voinov, zoolog, histolog şi citolog român, membru al Academiei Române
1881: Ştefan Ionescu, politician şi general român
1889: Krikor H. Zambaccian, colecţionar şi critic de artă român de etnie armeană
1891: Adrian Maniu, poet român
1897: Constantin T. Nicolau, medic român, membru corespondent al Academiei Române
1908: Geo Bogza, scriitor şi ziarist român, membru al Academiei Române
1911: Ronald Reagan, preşedinte al SUA (1981-1989)
1917: Zsa Zsa Gabor, actriţă de film de origine maghiară
1927: Alexandru Apolzan, fotbalist român
1932: François Truffault, regitor francez
1933: Sorin Holban, prozator şi poet român
1945: Bob Marley, interpret jamaican de muzică reggae
1947: Viorel Hizo, fotbalist şi antrenor român
1950: Natalie Cole, cântăreaţă americană, prima interpretă de culoare care, în 1975, câştiga Premiul Grammy
1961: Florence Aubenas, jurnalistă franceză, reporter la ziarul Liberation, ce a fost ţinută ostatică în Irak între 5 ianuarie şi 11 iunie 2005
1962: Axl Rose, membru al trupei Guns N’ Roses
DECESE CELEBRE
1685: Regele Carol al II-lea al Angliei
1740: Papa Clement al XII-lea
1793: Carlo Goldoni, dramaturg italian
1899: Prinţul Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, Prinţ de Edinburgh
1918: Gustav Klimt, pictor austriac
1952: Regele George al VI-lea al Regatului Unit
1992: Caius Iacob, matematician român, membru al Academiei Române şi al Societăţii Matematice Franceze
2005: Lazar Berman, pianist rus
2011: Gary Moore, muzician irlandez
