Ordonanţa de urgenţă, care încearcă să corecteze doar unele deficienţe ale Codurilor Penale, supusă discuţiei publice de Ministerul Justiţiei, nu va opri efectele devastatoare asupra dosarelor penale în care s-au dat condamnări sau asupra celor aflate în faza judecăţii ori a instrumentării.
Efectele noilor Coduri Penale, respectiv eliberări din puşcării, închideri de dosare penale etc, ar fi fost oprite dacă ordonanţa ar fi fost emisă până la data de 1 februarie 2014 şi dacă prin ea se măreau pedepsele pentru înşelăciune şi pentru alte infracţiuni grave asupra patrimoniului. Au început să iasă din puşcării nu doar minorii condamnaţi (circa 176 de minori condamnaţi au fost transferaţi în centre de educare – prevedere cu adevărat europeană din Codul Penal), ci şi persoanele condamnate pentru înşelăciuni cu consecinţe deosebit de grave asupra patrimoniului public (uneori de milioane de euro), chiar dacă acestea au primit 10 sau 15 ani închisoare. Aceşti condamnaţi pentru înşelăciuni grave pleacă acasă dacă au executat 5 ani, deoarece aceasta este limita maximă prevăzută de noul Cod Penal pentru infracţiunea săvârşită.
Cu alte cuvinte, din cauză că pedepsele au fost drastic reduse, uneori de la maxima de 20 de ani închisoare la maxima de 5 ani, nu numai că mulţi vor ieşi din puşcării, dar li se vor închide dosarele penale şi învinuiţilor sau inculpaţilor aflaţi în stare de judecată sau în faza instrumentării dosarelor prin calcularea termenelor de prescripţie în baza pedepselor noi, foarte mici. Numai la DNA vor fi închise circa 60 de dosare.
Sunt clarificate doar probleme minore
Noua ordonanţă afişată de Ministerul Justiţiei nu măreşte pedepsele pentru infracţiunile grave aduse patrimoniului public, nici nu elimină pedepsele cu închisoarea pentru jurnaliştii care critică un poliţist sau un magistrat, critică ce poate fi interpretată ca presiune asupra justiţiei (articolul 276, unde pedeapsa este de la trei luni la un an închisoare). De asemenea, nu permite interceptările pentru dosarele în care s-a început urmărirea penală pentru o anumită persoană.
Premierul a promis că va mări pedepsele pentru înşelăciuni grave, dar nu a făcut-o. Premierul a promis şi că va elimina din Codul Penal articolul ce-i poate trimite pe jurnalişti în închisoare, dar n-a făcut-o. Atunci, ce reglementează ordonanţa propusă de ministrul Justiţiei, Robert Cazaciuc? Numai probleme minore, spun specialiştii.
Ordonanţa încearcă să clarifice interceptările pentru urmărirea penală a faptei
Una dintre modificările aduse de acest proiect de Ordonanţă de Urgenţă se referă la articolul 138 din Codul de Procedura Penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că “metodele speciale de supraveghere sau cercetare (adică interceptările – n.n.) se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)”, adică atunci când se începe urmărirea penală pentru faptă (“in rem”), nu pentru o anume persoană.
Specialiştii spun însă că acest text nu va rezista în instanţe deoarece “nu poţi cere mandate de la judecător pentru interceptarea unei fapte, ci a unui număr de telefon deţinut de o anumită persoană, care, potrivit noilor coduri, trebuie avertizată că i se interceptează comunicaţiile”.
Apoi, există dosare în care se depun plângeri pentru şantaj, spre exemplu, iar şantajul e făcut de o anumită persoană. În această situaţie cum se procedează? Poate fi aplicată procedura “in rem”? (adică să se ceară mandate de interceptare pentru faptă).
NU, pentru că noile Coduri spun clar: se anunţă persoana care e acuzată de şantaj. Dacă persoana e anunţată, mai poate fi interceptată, filmată când face şantajul? Răspunsul este: nu.
Ordonanţa clarifică: Se aplică legea cea mai favorabilă!
Pentru dosarele aflate în instrumentare sau în stare de judecată, proiectul de OUG stipulează: “În aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei – n.r.), se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive”.
Pentru dosarele în care deja s-au dat condamnări se face precizarea că “în aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul Penal (aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei – n.r.), nu pot fi combinate dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive”. Aceste prevederi se aplică în măsura în care nu contravin legilor noi ale probaţiunii şi a executării pedepselor. Cu alte cuvinte, ordonanţa nu împiedică ieşirea din închisoare a infractorilor condamnaţi la mai mult de 5 ani, spre exemplu pentru înşelăciuni de milioane de euro. Aceste legi penale nu fac altceva decât să încurajeze jaful, spun specialiştii.
Ordonanţa măreşte competenţele DIICOT
O altă clarificare se referă la competenţele DIICOT, care preiau în investigare o serie de infracţiuni precum delapidarea, furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile precum şi tentativa, cu condiţia ca prejudiciul să fie de peste jumătate de milion de euro.
Un deţinut din Timişoara a fost eliberat sâmbătă în baza prevederilor din noul Cod Penal. foto mediafax
