481: Regele vandalilor Huneric organizează o conferinţă la Carthage între episcopii catolici şi arieni
1327: Tânărul Edward este încoronat rege al Angliei, sub numele Edward III, ţara fiind însă condusă informal de către mama sa Regina Isabella şi amantul acesteia, Roger Mortimer
1662: Generalul chinez Koxinga cucereşte Insula Taiwan, după un asediu de nouă luni
1790: La New York se întruneşte pentru prima oară Curtea Supremă a Statelor Unite
1814: Cea mai devastatoare erupţie a vulcanului Mayon din arhipelagul Philippine, ducând la moartea a circa 1200 de persoane
1835: Este abolită sclavia în Mauritius
1861: Texasul declară ieşirea din statul federal american
1865: Preşedintele Abraham Lincoln semnează cel de-al 13-lea Amendament la Constituţia Statelor Unite, la o zi după aprobarea sa de către Congresul American, marcând astfel abolirea sclaviei în SUA
1884: Este publicat primul volum din Oxford English Dictionary (de la A la Ant)
1893: Thomas A. Edison finalizează construcţia primului studio de înregistrări, Black Maria, în West Orange din New Jersey
1908: Regele Carlos I al Portugaliei, împreună cu fiul său Printul Luis Filipe, sunt asasinaţi în Terreiro do Paco, Lisabona
1918: Rusia adoptă calendarul gregorian
1924: Marea Britanie recunoaşte oficial existenţa Uniunii Sovietice
1942: Prima acţiune de război a SUA împotriva Japoniei de pe frontul din Pacific (raidurile aeriene si de artilerie impotriva garnizoanelor japoneze din Insulele Marshall şi Gilbert)
1946: Trygve Lie devine primul Secretar General al ONU
1946: Ungaria proclamă abolirea regalităţii, după nouă secole de organizare statală monarhică, proclamând Republica Ungaria
1978: Regizorul Roman Polanski fuge din Statele Unite, după ce pledase vinovat la acuzaţia de sex cu minora de 13 ani Samantha Geimer
Povestea lui Roman Polanski în calitate de corupător de minori şi apoi de fugar vreme de trei decenii, începe în 1977.
Viaţa regizorului a fost marcată de tragedii. S-a născut în Polonia într-o familie evreiască şi mama sa a fost ucisă în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Obţine două decenii mai târziu consacrarea internaţională şi succesul cu al său «Rosemary’s Baby» (1969), doar pentru a-şi îngropa câteva luni mai târziu tânăra soţie însărcinată în 8 luni. Tate fusese omorâtă de către o imitatoare a celebrului criminal în serie Charles Manson. Ucigaşa, Susan Atkins, a murit în inchisoare abia 20 de ani mai târziu, de cancer la creier.
Polanski începe o viaţă aventuroasă, având relaţii din ce în ce mai scurte şi cu femei din ce în ce mai tinere, inclusiv cu celebra actriţă germană, ce avea doar 15 ani la vremea respectiva, Nastassja Kinski, actriţa principală din pelicula Tess, regizată de Polanski.
Scandalul din 1977 a avut-o în prim plan pe adolescenta Samantha Geimer, cu care a întreţinut relaţii sexuale la reşedinţa lui Jack Nicholson de pe dealurile Hollywoodului, după ce o invitase la o şedinţă foto (primind permisiunea mamei acesteia). Victima a mărturisit sub jurământ că Polanski, atunci în vârstă de 44 de ani, i-a dat Quaalude (un medicament cu efecte hipnotico-sedative pe bază de metaqualonă) şi sampanie înainte de a o seduce (a avut loc inclusiv un episod de sodomizare) şi că şi-a exprimat de mai multe ori dorinţa ca regizorul să se oprească din avansurile sexuale, cedând în cele din urmă pur şi simplu pentru a termina mai repede povestea şi a fi lăsată să plece.
După ce a petrecut 42 zile într-o sectie de psihiatrie a închisorii Chino, reprezentanţii acuzării şi apărării se pare că au ajuns la o înţelegere, familia fetei primind inclusiv ceva plăţi compensatorii. Acuzarea a renunţat la cele cinci capete iniţiale de acuzare, care includeau drogarea intenţionată a victimei şi viol, cu condiţia ca regizorul să pledeze vinovat pentru sex nepermis cu o minoră, ceea ce s-a şi întâmplat. Exista însă teama ca nu cumva judecăatorul să nu fie de acord cu înţelegerea dintre părţi şi să îl condamne la închisoare. Se ştie că aşa-numiţii «child molesters» sunt trataţi cu atrocitate în închisorile federale.
În aceste circumstanţe, Polanski părăseşte SUA cu destinaţia Londra, ca apoi să se stabilească în Franţa, ţară a cărei cetăţean este de asemenea (are şi cetăţenie poloneză) si care nu are tratat de extrădare cu Statele Unite. Începe astfel o saga de 30 de ani, timp în care Roman Polanski evită constant să călătorească în ţări unde exista riscul extradarii.
Arestarea sa pe aeroportul din Zürich (Elveţia), în data de 26 septembrie 2009, vine în contextul în care Polanski trebuia să primească un premiu pentru întreaga carieră în cadrul Festivalului de Film de la Zürich şi determină izbucnirea unui scandal internaţional, în timpul căruia lumea (inclusiv politicieni) s-a împărţit în două tabere. Voci importante ale filmului şi lumii artistice s-au exprimat în favoarea lui Polanski, la fel şi oameni politici francezi (ca Ministrul Culturii şi Comunicatiilor din Franţa, Frédéric Mitterand).
Vreme de câteva luni, Polanski a rămas în custodia autorităţilor elveţiene, până la terminarea formalităţilor de extrădare. Pe 12 iulie 2010, Elvetia anunţă că nu îl va extrăda pe regizor, în parte din cauza erorilor din cererea americană de extrădare, şi îl eliberează din arestul la domiciliu, anunţând totodată încetarea oricărei monitorizări din partea autorităţilor elveţiene.
Citeşte şi: Autorităţile americane nu abandonează cazul Polanski
În ciuda puternicului val de simpatie şi a numeroaselor voci venite în apărarea sa, toate sondajele de opinie franceze şi americane ale vremii indicau constant faptul că o majoritate covârşitoare a cetăţenilor celor două ţări (65-75%) era de acord ca Roman Polanski să fie extradat în Statele Unite pentru a răspunde în faţa justitiei americane de evenimentele petrecute în 1977.
Citeşte şi: Roman Polanski, «huiduit» la Oscarurile Europene din 2010
1990: Gabriel Liiceanu fondează la Bucureşti editura Humanitas
1991: Coliziunea pe pistă între două avioane de pe aeroportul internaţional Los Angeles provoacă moartea a 34 de persoane şi rănirea altor 30
2002: Jurnalistul american Daniel Pearl, şef al secţiei Asia de Sud la Wall Street Journal, răpit pe 23 ianuarie 2002, este decapitat şi mutilat post-mortem de către răpitorii sai
Moartea celor 11 francezi în atentatul din Karachi şi asasinarea ziaristului american Daniel Pearl au avut în comun faptul că erau cetăţenii unor ţări care nu îşi respectaseră contractele de armament cu Pakistanul.
Judecătorul francez Marc Trevidici a obţinut în Statele Unite elemente care lasă deschisă ipoteza că serviciile secrete pakistaneze ar putea fi responsabile de asasinarea, în 2002, a ziaristului american Daniel Pearl, imputată până acum reţelei teroriste Al Qaeda. Există o paralelă între atentatul din Karachi, comis în Pakistan la 8 mai 2002, şi asasinarea ….continuarea aici.
2003: Naveta spaţială Columbia (misiunea spaţială STS-107) se dezintegrează la reintrarea în atmosfera terestră, ucigându-i pe toţi cei şapte astronauţi aflaţi la bord
2013: Este deschisă publicului puntea de observaţie a clădirii The Shard, cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană
Denumită şi Shard London Bridge sau Shard of Glass, The Shard este un zgârie-nori de sticlă situat în Londra şi este în acest moment cea mai înaltă clădire din Europa. Construcţia măsoară 309.6 metri înălţime, 87 de etaje şi adăposteşte sedii şi birouri, restaurante, un hotel şi apartamente private.
Punţile de observaţie aflate la etajele 68, 69 şi 72, operate separat de către o companie privată au fost deschise publicului pe 1 februarie 2013 şi oferă o panoramă de până la 40 de kilometri, fiind aflate la o înălţime de două ori mai mare decât orice altă punte de observaţie aflată pe o clădire din Londra. Platforma de la etajul 69 oferă o privelişte la 360 de grade, în vreme ce puntea de observaţie de la etajul 72 este deschisă, fiind accesibilă publicului în funcţie de condiţiile meteo.
Constucţia colosului de oţel şi sticlă a început în 2009, fiind proiectată de arhitectul italian Renzo Piano pentru a înlocui vechea clădire de 24 de etaje aflată pe acel amplasament şi care data din 1975. The Shard a fost construită de compania Sellar Propery în numele LBQ şi îi are ca proprietari pe Sellar Propery şi pe statul Qatar.
Planurile de structură şi construcţia clădirii au fost realizate astfel încât clădirea să reziste la o serie de şocuri, şi ţinând cont de raportul Institutului Naţional de Standarde şi Tehnologie al SUA referitor la prăbuşirea turnurilor gemene (11 septembrie 2001), fiind printre primele clădiri din lume construite cu respectarea recomandărilor respectivului raport.
În ceea ce priveşte asigurarea necesarului de energie electrică, planurile au ţinut cont de principiile şi metodele efective de creştere a eficienţei energetice, clădirea fiind echipată cu o centrală combinată termică şi electrică ce utilizează gazul natural furnizat de reţeaua naţională britanică. Combustibilul este convertit în electricitate, iar căldura emanată de motorul centralei este utilizat pentru furnizarea apei calde în clădire.
The Shard a fost inaugurata oficial pe 5 iulie 2012 (deşi clădirea a fost efectiv finalizată abia în noiembrie 2012) de către Primul Ministru al Qatarului, Hamad bin Jassim bin Jaber Al Thani, într-o ceremonie la care a participat şi Ducele de York, Prinţul Andrew.
NAŞTERI CELEBRE
1659: Jacob Roggeveen, explorator olandez (d. 1729)
1701: Johan Agrell, compozitor german de origine suedeză (d. 1765)
1838: Nicolae Gane, scriitor şi politician român, membru (1908) al Academiei Române (d. 1916)
1848: Sava Henţia, pictor român (d. 1904)
1868: Ştefan Luchian, pictor român (d. 1916)
1894: Lucian Grigorescu, pictor român (d. 1965)
1894: John Ford, regizor şi producător american (d. 1973)
1901: Clark Gable, actor american (d. 1960)
1931: Boris Nikolaevici Elţîn, politician şi preşedinte rus (d. 2007)
1934: Nicolae Breban, scriitor român
1938: Constantin Popovici, sculptor român (d. 1995)
1944: Lucian Boia, istoric român
Unul dintre cei mai cunoscuţi istorici români contemporani, Lucian Boia s-a născut pe 1 februarie 1944 la Bucureşti şi este în prezent profesor la Facultatea de Istorie de la Universitatea Bucureşti. Este foarte cunoscut în spaţiul cultural românesc pentru lucrarea «Istorie şi mit în conştiinţa românească» (1997), opera sa vastă cuprinzând de asemenea o serie de volume apărute în Franţa şi România, ce tratează istoria ideilor şi imaginarului, precum şi lucrări ce tratează o largă gamă de mitologii (de la viaţa extraterestră la comunism şi naţionalism). Este de asemenea foarte cunoscut publicului, după apariţia în 2012 a lucrării «De ce este România altfel?».
Într-un interviu acordat României libere despre specificul generaţiei lui, istoricul recunoaşte că, vrând-nevrând, comunismul şi-a pus amprenta şi pe personalitatea sa: şi el a minţit în anii socialismului ştiinţific, şi el a ales să fie membru de partid pentru a reuşi în cariera. Deşi sociologii împart populaţia României din ultimii 80 de ani în patru generatii distincte, istoricul Lucian Boia respinge…..continuarea aici.
1968: Lisa Marie Presley, fiica lui Elvis Presley
1970: Nicoleta Matei (Nico), interpretă româncă de muzică uşoară
1965: Brandon Lee, actor american, fiul lui Bruce Lee
DECESE CELEBRE
1248: Henric al II-lea, Duce de Brabant (b. 1207)
1328: Carol al IV-lea, rege al Franţei (n. 1294)
1908: Regele Carlos I al Portugaliei (asasinat) (n. 1863)
1908: Luís Filipe, Prinţ Regal al Portugaliei (asasinat) (n. 1887)
1949: N.D. Cocea, prozator, eseist, dramaturg şi traducător român (n. 1880)
1957: Friedrich Paulus, general german (n. 1890)
1958: Clinton Joseph Davisson, fizician american, laureat Nobel (n. 1881)
1970: Alice Săvulescu, botanist român, membră (1963) a Academiei Române (n. 1905)
1976: Werner Heisenberg, fizician german, laureat Nobel (n. 1901)
1982: Radu Petrescu, prozator român (n. 1927)
2012: Wisława Szymborska, poetă poloneză, laureat Nobel (n. 1923)
