În ziarele de vineri, citim despre educația din România, văzută de șeful Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, Marian Popescu, dar și despre cum ar putea fi repatriate din Franța osemintele lui Constantin Brâncuși.
Din Evenimentul zilei aflăm că repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuși din Franța ar costa doar 20.000 de euro, potrivit scriitorul Laurian Stănchescu. Suma ar fi plata către o casă de avocatură din Franţa, care s-ar ocupa de partea juridică a acţiunii. Orice alte costuri „vor fi suportate de prieteni de ai mei care doresc să îl vadă pe Brâncuși acasă”, a spus scritorul. El a mai spus că repatrierea osemintelor este o chestiune privată, că are un act notarial prin care o rudă a sculptorului este de acord cu aceasta şi nu mai lipseşte decât voinţa autorităţilor române. Deşi dorinţa lui Brâncuşi de a fi înmormântat în pământ românesc, la Hobiţa, nu a fost exprimată într-un testament scris, acţiunea scriitorului se bazează pe admiraţia pentru marele artist şi pe ceea ce i-ar fi spus sculptorul părintelui Teofil Ionescu, la Paris, atunci când l-a spovedit.
Gândul prezintă un interviu cu șeful Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, Marian Popescu, care a lansat recent un manifest în care pledează pentru dezvoltarea personală în şcoala românească. „România devine încet-încet ţara unde Şcoala fuge de acasă. Abandonul şcolar, scăderea numărului absolvenţilor, al studenţilor, prejudiciul imens produs de doctoratele plagiate ale demnitarilor şi nu numai, carenţa eticii şi a integrităţii în arhitectura sistemului educaţional, exodul absolvenţilor, al specialiştilor sunt un rezultat al lipsei de viziune privind tipul de educaţie cerut de adaptarea corectă la lumea de azi”, a spus profesorul. Potrivit lui, „reformele” şi nenumăratele modificări legislative pierd din vedere exact esenţa – „subiectul viu al educaţiei, copilul viu, elevul viu, studentul viu”, care în prezent fie este încurajat să copieze, fie este lăsat să copieze. „Atunci când nu îţi pui problema, care este şi una de conştiinţă, că actul didactic este unul esenţialmente de natură etică, care are şi corolar chestiunea integrităţii în educaţie, lucrurile decurg uşor. Îţi iei salariul, nu te interesează elevul din faţa ta. Este o comoditate condamnabilă 100%”, este de părere Marian Popescu.
HotNews prezintă un interviu cu regizorul Andrei Schwartz despre filmele „Auf der Kippe”, „Outside”, „Jailbirds”, cât și despre viață din penitenciarul Rahova: „Ca peste tot, există mai multe categorii și există categoria privilegiaților. Foștii judecători, de exemplu, sunt acolo niște Dumnezei pentru că toți deținuții și gardienii căpăta pe gratis o consultație juridică. Anumiți oameni sunt tratați cu mănuși. în timp ce filmăm eu, era și Cozma acolo și toți gardienii îi vorbeau cu nenea și el era că un fel de șef al terenului de fotbal. Dar pentru ceilalți nu este deloc o viață simplă și nu poate să fie o închisoare mai bună că o țara. Dar, de multe ori am avut impresia că o închisoare germană sau americană este mult mai dură pentru că este foarte strictă. în Rahova această regulă că deținuții și gardienii nu vor să își facă viață inutil grea funcționează destul de bine. „, spus el.
În Ziarul Financiar citim opinia preşedintelui Automobile Dacia, Nicolas Maure, despre creşterea economică de 3,4% estimată de FMI pentru România în 2015: Pentru ca România să aibă o convergenţă la celelalte ţări şi economii din Uniunea Europeană avem nevoie de o creştere mult mai mare de 4%, avem nevoie de o creştere de 7% pentru a recupera decalajul faţă de Cehia sau Polonia. Dacă vom putea recupera decalajul ar trebui să fie subiectul unei bune dezbateri lansate în cadrul alegerilor de anul viitor“. Dacia a atins anul trecut o cifră de afaceri de 4,24 miliarde de euro, depăşind pentru al doilea an consecutiv OMV Petrom SA. Compania este şi cel mai mare exportator, cu o cotă de 10% din totalul exporturilor ţării care au atins un maxim istoric de peste 50 de miliarde de euro.
În Adevărul citim părerea islamologului Marius Lazăr, lector la Departamentul de Studii Internaţionale şi Istorie contemporană, la Facultatea de Istorie-Filosofie, din cadrul Universitatea Babeş-Bolyai , despre teama europenilor că mulţi dintre refugiaţi sunt terorişti. „Este foarte greu de verificat statutul şi biografia fiecărei persoane dintre sutele de mii de refugiaţi. Autorităţile europene ar trebui să nu fie aberante şi să nu intre într-o panică securitară ci mai degrabă să vadă realitatea: că majoritatea celor refugiaţi vin din zone de conflict, unde sunt probleme tragice. Sunt oameni care şi-au pierdut casele, familiile, condiţia lor socială şi profesională, care au trecut prin traume.”, a spus Marius Lazăr.
Din Wall Street aflăm ce îşi doresc magazinele online de la curieri şi viceversa. În urma unui chestionar, ziarul arată că magazinele online consideră că în colaborarea cu firmele de curierat elementele cu cea mai mare importantă sunt livrarea rapidă, informarea clientului cu privire la oră și data când se va face livrarea, integritatea coletului și acoperirea națională. În perioadă Black Friday livrarea în termen este principală așteptare a magazinelor online de la curieri. „În ceea ce privește serviciile noi de care ar dori să beneficieze magazinele online, POS-ul la livrare, livrarea duminică, ridicarea produselor după oră 20:00 și livrarea și ridicarea din centrele companiei de curierat sunt principalele noutăți pe care și le-ar dori jucătorii din eCommerce. Pe de altă parte, compania de curierat DPD atrage atenția că și curierii se confruntă cu probleme, cum ar fi introducerea greșită a adresei de livrare. Astfel, în ceea ce privește viteză și succesul livrării, Lucian Aldescu, CEO DPD, atrage atenția asupra faptului că multe din colete sunt afectate de faptul că adresă este introdusă greșit, mai ales în contextul în care site-urile din România nu solicita introducerea codului poștal. Această problemă afectează peste 30% din colete, spune Aldescu.”, au scris jurnaliştii.
