În pofida faptului că operaţiunile de deszăpezire sunt plătite foarte bine în România, chiar comparativ cu ţări ce au un regim termic dur, precum Finlanda sau Islanda, greul operaţiunilor de curăţare a drumurilor naţionale, a celor judeţene şi chiar a autostrăzilor a revenit zilele trecute unităţilor armatei.
Ieri, în judeţele Buzău, Brăila, Vrancea şi Ialomiţa câteva sute de militari din divizii de geniu, infanterie, aviaţie sau operaţiuni speciale, dotaţi cu utilaje de putere, au degajat de zăpadă locuinţele izolate şi drumurile de acces, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale.
Militarii însă nu şi-au făcut simţită prezenţa doar în cazul localităţilor izolate din Bărăgan, ci şi pe drumurile naţionale sau pe autostrăzi. În acest caz degajarea carosabilului de maşini lovite sau blocate era în sarcina Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, precum şi a firmelor de deszăpezire. Acum trei zile, 17 militari au intervenit cu un transportor blindat pe A1, unde o ambulanţă cu şase persoane rămăsese blocată în nămeţi.
De ce a ajuns Armata să ţină loc de CNADNR
În cazul localităţilor izolate situate pe drumuri judeţene sau comunale intervenţia Armatei este normală. Consiliile judeţene nu dispun de utilaje suficient de puternice, care să îşi croiască drum printre nămeţi. Pe drumurile naţionale sau pe autostrăzi intervenţia Armatei este însă de neînţeles. Pentru a fi acceptate la licitaţii, firmelor de deszăpezire li se cere o dotare minimă. În cazul autostrăzii A1 una din cerinţe era deţinerea unei macarale de 40 de tone. În fapt, zilele trecute macaraua în cauză nu a apărut să scoată maşina Salvării din nămeţi, nici camioanele de putere ale firmei care a primit contractul. Salvarea, după cum am arătat, a venit din partea Armatei. Potrivit documentaţiei de licitaţie, firma Euro Strada SRL, care a primit contractul pentru A1, va primi 3 milioane de euro în perioada 2013-2015.
Alteori, utilajele cerute la licitaţii sunt atât de puţine şi de inutile încât singura salvare vine, din nou, din partea Armatei. Dacă ar cere utilaje dedicate curăţării drumurilor, precum autofrezele de zăpadă, CNADNR ar risca să rămână fără firme interesate. În cazul lucrărilor de deszăpezire a A2, Bucureşti-Lehliu, CNADNR a cerut participanţilor la licitaţie să deţină doar două utilaje multifuncţionale, pe care să se poată monta turbofreze. “Numărul cerut este insuficient. Trebuie să existe cel puţin o autofreză la 30 de kilometri. Acestea sunt singurele utilaje ce pot face faţă în cazul troienelor depuse de viscol pe autostradă”, spune un fost director de întreţinere al CNADNR. Cum frezele de zăpadă pot fi folosite doar iarna, iar participanţii la licitaţii nu sunt interesaţi să se doteze cu aşa ceva – ei oricum câştigă licitaţiile după alte reguli –, se prezintă cu zeci de basculante pe care montează lame de zăpadă. În cazul ninsorilor puternice, al troienelor formate de viscol, lamele sunt inutile. Zăpada nu se poate da la infinit în dreapta, iar stratul de zăpadă trebuie să nu fie foarte gros pentru a putea fi împins.
Câţi bani se dau?
Contractul pentru primul sector al A2 a fost acordat firmei italiene Chirulli Andrea şi are o valoare de 1 milion de euro, fără TVA. Pe A3 pentru aceeaşi sumă deszăpezirea este făcută, teoretic, de Rebelis SRL, iar pentru DN1 CNADNR nu are semnat nici până acum un contract de deszăpezire. Potrivit oficialilor CNADNR, în această iarnă se va plăti pentru deszăpezire în jur de 2.000 de euro pe kilometru de drum naţional. La o lungime de 16.000 de kilometri, înseamnă că firmele de deszăpezire, de fapt aceleaşi firme care fac şi lucrări de drumuri vara, dar care iarna îşi montează pe basculante doar o lamă în faţă şi un răspânditor în spate, vor încasa aproximativ 30 milioane euro.
Suma de 2.000 de euro pe kilometru este estimativă şi în realitate se plăteşte mult mai mult. Oricum, şi dacă ar fi doar atât, aceasta este semnificativ mai mare decât în Islanda, unde costul de curăţare a unui drum este doar de 1.200 de euro pe kilometru.
