Prima ninsoare mai serioasă care s-a abătut asupra României în această iarnă a dus, la fel ca în anii precedenţi, la închiderea principalelor rute rutiere.
Potrivit Centrului Infotrafic, duminică, la orele prânzului, erau închise autostrăzile A1 Bucureşti-Piteşti, A2 Bucureşti-Feteşti, A3 Bucureşti-Ploieşti, dar şi 22 de drumuri naţionale importante din sudul ţării, precum DN1 Bucureşti-Ploieşti, sau DN2, din apropierea Capitalei până la limita judeţului Vrancea. Mai toate drumurile judeţene din Ialomiţa, Brăila, Buzău, Călăraşi, Vrancea au fost şi ele îngropate sub nămeţi.
Sâmbătă, înainte de închiderea autostrăzilor, mii de automobilişti au rămas blocaţi în frig ore în şir, mulţi cu rezervoarele aproape goale. Deşi CNADNR cere firmelor de deszăpezire să fie dotate cu macarale de 40 de tone, maşinile blocate au fost scoase de către Armată şi militari. Zeci de maşini au fost distruse în urma accidentelor în care au fost implicate vehiculele care circulau în faţa lor.
Condiţiile meteo, vinovate?
Apare întrebarea: a fost lovită România de geruri, viscole şi ninsori atât de năprasnice încât să nu fi existat altă soluţie decât lacătul pus pe drumuri?
Întrebarea este cu atât mai potrivită cu cât tot în acest weekend mare parte a şoselelor şi autostrăzile Bulgariei au stat deschise circulaţiei. Surprinzător, drumuri naţionale aflate la câteva zeci de kilometri de autostrăzile noastre erau accesibile şoferilor. Potrivit agenţiei bulgare de drumuri, pe drumul naţional 21, Ruse-Silistra, traficul a fost limitat doar pentru camioanele cu masă mai mare de 10 tone. Potrivit staţiei meteo din comuna Kogălniceanu, din Constanţa, vântul bătea la fel de tare şi la Drajna şi la Silistra, cu 9 metri pe secundă, iar în ambele localităţi ningea. Singura diferenţă a fost că la noi s-a închis autostrada, la ei drumul naţional a stat deschis.n faţa lor.
Condiţiile meteo, vinovate?
Apare
Citeşte şi: COD ROŞU î
Î
Camioanele răsturnate sunt problema
De regulă, în majoritatea ţărilor UE, în astfel de situaţii se restricţionează doar accesul vehiculelor grele.
Aceasta deoarece odată răsturnate, este dificil să fie îndepărtate de pe carosabil.
Autostrăzile sunt patrulate permanent de vehicule de deszăpezire, suficient de puternice pentru a scoate în afara carosabilului autoturismele derapate. Circulaţia se face în coloane conduse de vehiculele de deszăpezire (vezi foto 2). Nimic din aşa ceva nu se vede la noi. Ca în fiecare an, şi sâmbătă a trebuit mai întâi să se răstoarne câteva tiruri pentru ca Poliţia şi CNADNR să decidă închiderea circulaţiei pe ruta în cauză.
Măsura a venit însă prea târziu. Automobiliştii nu au mai avut cum să se strecoare pe lângă tirurile aşezate transversal. Astfel de derapaje ale unor camioane grele au fost înregistrate pe DN7 Piteşti-Râmnicu Vâlcea, DN71 în Dâmboviţa sau pe A1 Bucureşti-Piteşti.
O altă cauză o constituie anvelopele proaste cu care sunt dotate camioanele. În urmă cu câţiva ani Ministerul Transporturilor a impus ca vehiculele să fie dotate cu anvelope de iarnă, în condiţii de zăpadă, gheaţă, polei, însă a omis să impună şi o stare tehnică minimă a acestor anvelope. Ajunse la luciu, anvelopele camioanelor de pe şoselele noastre nu mai asigură nici o aderenţă. Multe ţări din Europa impun suplimentar ca anvelopele să aibă şi o adâncime minimă a profilului de câţiva milimetri (baremul este de 4 milimetri în Croaţia, spre exemplu).
Un alt motiv este tratarea necorespunzătoare a carosabilului cu saramură sau clorură de calciu, înainte însă de declanşarea poleiului şi depunerea ninsorii. De altfel pe multe şosele nici nu are cine să facă aceste operaţiuni. Pe drumuri importante, precum DN1 sau A2, CNADNR nu a semnat contracte de deszăpezire cu nici o firmă, deşi suntem în mijlocul iernii.
CNADNR face propuneri excentrice
În loc să adopte măsurile menţionate, zilele acestea CNADNR vrea amendarea şoferilor blocaţi ce nu au rovigniete. Duminică, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a cerut transportatorilor înzăpeziţi cărora le expiră rovigneta să facă prin orice mijloace dovada
