1189: Philip II, Henry II si Richard Inimă de Leu pornesc în a treia cruciadă
1525: Este fondată Mişcarea Anababtistă din Elveţia, atunci când are loc botezul reciproc a peste zece persoane, în casa mamei lui Felix Manz din Zűrich, unul dintre fondatorii mişcării
1677: Apare la Boston primul articol medical american (despre variolă)
1793: Prusia şi Rusia semnează tratatul în urma căruia are loc cea de-a doua divizare a Poloniei
1827: Apare Freedom Journal, prima publicaţie a negrilor afro-americani
1853: Russell Hawes patentează maşina de facut plicuri
1863: Oraşul Dublin închiriază o parte a Pieţei de vite (Cattle Market) pentru 100000 de ani!
1899: Opel prezintă primul său automobil
Compania Opel a fost fondată în 1862 de fiul unui lăcătuş, Adam Opel, producând iniţial maşini de cusut şi, mai târziu, biciclete (1886). Primele automobile au inceput să fie produse în 1899, după ce fiii fondatorului au intrat în parteneriat cu Friederich Lutzmann (un lăcătus care proiecta de ceva vreme automobile), in speranţa de a dezvolta astfel afacerea şi a compensa deteriorarea continuă a pieţei de biciclete.
Lutzmann a fost, dupa Benz şi Daimler, unul din pionierii vehiculelor cu motor din Germania şi a construit prima maşină în 1893. Parteneriatul nu a dat succesul aşteptat şi a fost dizolvat doi ani mai târziu.
Abia în 1909, odată cu lansarea modelului Opel 4/8 hp, cunoscut sub porecla de “maşina doctorului”, Opel a întrezărit succesul. După distrugerea în incendiu a vechii fabrici Opel, în 1911, urmată de reconstruirea şi echiparea cu utilaje moderne, Opel devine, la inceputul primului război mondial, cel mai important producător german de autovehicule.
1908: Femeile nu mai au voie sa fumeze în public în statul New York
New York Times estima într-un articol din 1901 că în oraşul New York fumau aproximativ 100 de mii de femei ”din cea mai înaltă clasă socială”, ceea ce reprezenta deja, după părerea autorilor, ”o ameninţare în creştere” (datele din 1910 indică o populaţie de circa 4,7 milioane locuitori).
În acest context intră în vigoare, pe 21 ianuarie 1908, Ordonanţa Sullivan. Aceasta nu interzicea explicit femeilor să fumeze în public, ci stipula că “reprezintă însă un delict ca managerul sau proprietarul unui loc public să permită unei femei să fumeze în respectivul loc, nerespectarea acestei reguli putând duce la revocarea licenţei şi la perceperea unei amenzi”, după cum nota cotidianul newyorkez în ziua următoare emiterii ordonanţei. Mai mult, unul dintre membrii consiliului local propunea să devină ilegal şi ca un barbat să fumeze în vecinatatea unei femei, care „n-ar trebui să fie obligată să inhaleze fumul”.
Controversata ordonanţă nu a rezistat decât două săptămâni, fiind retrasă în urma veto-ului exprimat de primarul George McClellan. În anii ’20, fumatul devine un simbol al luptei de emancipare a femeilor, după cum se observă şi în fotografia alăturată ce datează din 1925.
Citeşte şi: Cele mai ciudate legi din lume
1911: Are loc prima cursă a raliului de la Monte Carlo
1919: Se incheie lucrările Conferinţei de Pace de la Paris
În urma lucrărilor elaborate în cadrul Conferinţei de Pace, s-au semnat ulterior tratatele de pace dintre ţările învingătoare şi Germania (Versailles – 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain en Laye – 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly – 27 noiembrie 1919), Ungaria şi Turcia.
România a participat cu o delegaţie condusă de Ionel I.C. Bratianu – preşedintele Consiliului de Miniştri – şi din care mai făceau parte Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, precum şi reprezentanţi ai guberniei Basarabia. Reprezentanţii români veneau pentru a prezenta in faţa marilor puterii Hotărârile plebiscitare de Unire, care au condus la facerea României Mari. Delegatia română a fost primită nefavorabil, ţara noastră fiind acuzată că a semnat o pace cu Puterile Centrale şi, deci, nu ar avea drept la toate revendicările formulate.
Dincolo de reparaţiile materiale foarte reduse pe care le-a primit România prin Tratatul de la Versailles, ale carui baze s-au pus in cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, cea mai importantă prevedere a fost cea referitoare la obligaţia Germaniei învinse de a recunoaşte «completa valoare a tratatelor de pace şi a convenţiunilor adiţionale care vor fi încheiate de către Puterile Aliate şi Asociate cu puterile care au luptat alături de Germania, să accepte dispoziţiunile ce vor fi luate cu privire la teritoriile fostei Monarhii a Austro-Ungariei, ale Regatului Bulgariei şi ale Imperiului Otoman şi să recunoască noile state înlăuntrul fruntăriilor ce le sunt astfel fixate» (Istoria Românilor, p.9-10). Prin aceste articole, Germania se obliga astfel să recunoască hotărârile Conferinţei de pace de la Paris în ceea ce priveşte Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
1925: Parlamentul albanez anunţă proclamarea republicii albaneze; preşedintele numit este Ahmed Zogoe
1938: Guvernul danez instituie asigurarea obligatorie de şomaj
1941: Rebeliunea legionară din România
Rebeliunea armată organizată de Garda de Fier a inclus atât atentate, cât şi uciderea unor personalităţi politice şi culturale ale vremii şi a fost înnăbuşită în 23 ianuarie 1941.
Mişcarea este astfel înlăturată de la guvernare şi Ion Antonescu rămâne singurul conducator de facto al ţării. Horia Sima, împreună cu alţi 700 de legionari, părăseşte ţara şi se refugiază în Germania.
Citeşte şi : Cum a început istoria teroristă a Mişcării Legionare
1944: 447 bombardiere germane atacă Londra; în replică, 649 bombardiere britanice atacă oraşul Magdenburg
1958: Este distrus într-un accident ultimul avion de tip Fokker C.X. aflat în serviciul Forţelor Aeriene Finlandeze
1960: Coalbrook Africa de Sud – prăbuşirea unui perete prinde 437 de mineri în subteran, din care 417 mor intoxicaţi cu metan
1962: În San Francisco se depune strat de zăpadă
Depunerea zăpezii este un fenomen extrem de rar, s-au înregistrat doar 10 evenimente de acest fel din 1852 şi până în prezent, ultima acumulare măsurabilă având loc în 1976 (130 mm – Twin Peaks).
1964: Eugene Ionesco devine membru al Academiei Franceze
Abia în 2009, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa, a fost numit post-mortem membru al Academiei Române, la fel ca si Emil Cioran.
1968: Începe batalia de la Khe Sanh, una din cele mai cunoscute şi controversate conflicte din timpul războiului din Vietnam
1970: Primul zbor transatlatic al unui Boeing 747 (New York – Londra)
1976: Primul zbor comercial Concorde pe rutele Londra-Bahrain, respectiv Paris-Rio de Janeiro
1977: Italia legalizează avortul
1991: Corespondentul CBS News, Bob Simon, este capturat de irakieni în Golful Persic
1998: Papa Ioan Paul al II-lea efectuează o vizită istorică în Cuba
2008: Moare, la 90 de ani, Marie Simth Jones – ultimul vorbitor nativ al limbii Eyak din Alaska, limba ce este astfel oficial declarată disparută
NASTERI FAIMOASE
1852: Vasile Lucaciu – unul din iniţiatorii Memorandumului de la 1892 şi membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei
„Memorandumul Transilvaniei” a fost elaborat la iniţiativa unei pleiade de intelectuali transilvăneni, în cadrul Conferinţei Extraordinare a Partidului Naţional Român şi a fost adresat împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef I.
Revendicările românilor din Ardeal cuprinse în Memorandum au ajuns la Budapesta iar autorii acestuia, printre care Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti şi Vasile Lucaciu au fost consideraţi trădători.
Celebrul proces al memorandiştilor a avut loc în 1894, în clădirea Palatului Redutei din Cluj, acuzaţii fiind condamnaţi la ani grei de temniţă.
Citeşte şi: Calul Bălan din Reduta Clujului
1912: Konrad Emil Bloch – biochimist germano-american, laureat al Premiului Nobel
1941: Placido Domingo – celebru tenor şi dirijor spaniol
1956: Geena Davis – actriţă hollywoodiană
1977: Phill Neville – jucător englez de fotbal
DECESE FAIMOASE
1519: Vasco Núñez de Balboa
A fost un explorator, navigator şi conchistador spaniol, fiind primul european care a reuşit să străbată continentul nord-american de la Est la Vest şi să ajungă până la ţărmul Oceanului Pacific, pe 25 septembrie 1513, apă ce va fi denumită de spanioli Marea Sudului până când Magellan îi va schimba în 1520 numele în Pacific.
Balboa este arestat câţiva ani mai tarziu de un alt faimos conchistador, Francisco Pizzaro, şi este acuzat de tradare şi uneltiri împotriva guvernatorului Mării Sudului, ce-i era şi socru. După un proces sumar, este executat prin decapitare.
Deşi moartea sa a survenit prematur (era născut în 1474), Vasco Núñez de Balboa a rămas în istorie ca fiind primul european ce a străbătut Istmul Panama şi a ajuns până pe coasta de vest a continentului american. În memoria sa au fost construite monumente, există o multitudine de parcuri ce îi poartă numele în Panama; de altfel, moneda panameză poartă numele de Balboa, la fel şi principalul port al oraşului Panama.
Stefan Zweig notează în “Orele astrale ale omenirii”: « Încet, cu inima bătându-i puternic, pătruns de importanţa clipei, urcă tot mai sus, cu steagul în mâna stângă, cu spada în mâna dreaptă, o siluetă singuratică ce se profilează pe orizontul imens. Urcă încet, fără a se grabi, căci misiunea lui este acum implinită. Mai sunt doar câţiva paşi, puţini, tot mai puţini şi iată, acum, că a ajuns în varf, i se deschide în faţă o panoramă extraordinară. Dincolo de munţii care coboară, de dealurile cu păduri verzi ce se lasă spre ţărm, se intinde marea, marea cea nouă, necunoscută, până acum doar visată, niciodată zărită, legendara mare căutată ani de-a randul de Columb şi navigatorii ce l-au urmat şi ale cărei ape scaldă ţărmurile Americii, Indiei şi Chinei. Vasco Núñez de Balboa nu se mai satură să o privească, mândru şi fericit, cu conştiinţa că este primul european în ochii căruia se reflectă imensitatea albastră a acestui ocean. » (Stefan Zweig, Orele astrale ale omenirii, Ed. Univers, 1973)
1775: Yemelyan Pugachev
Conducător al cazacilor de pe Don şi pretendent la tronul Imperiului Ţarist.
Acondus insurecţia cazacilor în perioada domniei ţarinei Caterina a II-a.
1793: Ludovic al XVI-lea este ghilotinat
1924: Vladimir Ilici Lenin
Citeşte şi: L-a otrăvit Stalin pe Lenin? Istoria ar putea fi rescrisă
1950: George Orwell – celebru jurnalist şi scriitor cu origini indiene şi britanice, cunoscut pentru Ferma Animalelor şi 1984
2006: Ibrahim Rugova – politician, primul preşedinte al republicii Kosovo
2007: Maria Cioncan – atletă din România, născută în 1977 şi care a câştigat medalia de bronz la 1500m de la Jocurile Olimpice de la Atena (2004); a murit în urma unui accident rutier
ALTE EVENIMENTE
Ziua Steagului în Canada
Ziua Errol Barrow în Barbados
National Hug Day în SUA
