Produsele alimentare fabricate conform reţetelor consacrate româneşti, cu o vechime de cel puţin 30 de ani, vor fi disponibile la vânzare cu începere din vara acestui an.
Consumatorii români vor fi înşelaţi mai greu de către producătorii de alimente, în privinţa calităţii acestora, după ce va intra în vigoare un ordin comun al ministerelor Agriculturii, Sănătăţii, precum şi al Protecţiei Consumatorilor, privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.
În prezent consumatorii pot găsi zeci de sortimente dintr-un produs agroalimentar, cu denumire îmbietoare, românească, de tipul cârnaţi olteneşti sau brânză de burduf, fără a avea nici un fel de control asupra conţinutului acestora.
Ordinul menţionat nu impune ca produsele alimentare cu nume consacrate să respecte reţetare vechi de cel puţin 30 de ani. Acesta stabileşte însă că producătorul care doreşte să aibă pe produsele sale eticheta ”reţetă consacrată-atestat-România” va trebui să îşi fabrice produsele conform standardelor de acum 30 de ani şi să le treacă prin filtrul unei comisii formate din reprezentanţi ai asociaţiilor din industria alimentară, ministerelor Agriculutii şi Sănătaţii, Protecţiei consumatorilor.
Întoarcerea la reţetele din anii ’60-’70 nu e văzută cu ochii buni de toţi producătorii din industria alimentară, spune Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta. El adaugă că nu vor creşte costurile de fabricaţie, însă vor fi asigurate profituri bune producătorilor.
”Consumatorii asta spun acum: nu mai ştim ce să cumpărăm. Crenvurştii sunt de 10 feluri, nu ştim cine respectă reţeta. În viitor ei vor avea certitudinea că un produs respectă o reţetă ştiută de el când era tânăr, un alt produs se numeşte la fel, dar este altceva. Acum sunt 100 de feluri. La origine fiecare produs alimentar nu avea atâţia aditivi în el şi nu avea soia. La brânza de burduf reţeta clasică este cu totul alta, acum se pun toate resturile de branză. La pâine spui că faci pâine pe vatră, dar este o anumită procedură, trebuie aluat dospit, fără kilograme de amelioratori în el”, spune el.
Cum va funcţiona sistemul?
Pentru început nu vor fi foarte multe produse incluse în acest sistem. Minea spune că este mai important să fie pus la punct un sistem funcţional şi sigur, decât unul nefuncţional care include sute sau mii de sortimente. Propunerile de produse vor fi făcute de membrii organizaţiilor patronale din domeniu. Producătorii se vor înscrie într-un Registru Naţional al Reţetelor Consacrate (RNRC). Acesta va conţine, pe lângă alte informaţii, reţeta în cauză, fluxul tehnologic folosit, utilajele necesare, precum şi capacităţile de producţie pentru produs. Vor exista trei categorii de alimente: pâinea, laptele şi produsale din lapte, precum şi mezelurile. Produsele consacrate vor trebui să respecte standarde româneşti cu o vechime de cel puţin 30 de ani. Primele produse se aşteaptă să apară pe rafturile magazinelor în cel mult 4 luni, spune Sorin Minea.
„Consumatorii acest lucru spun acum: nu mai ştim ce să cumpărăm. Crenvurştii sunt de 10 feluri, nu ştim cine respectă reţeta. În viitor ei vor avea certitudinea că un produs respectă o reţetă ştiută de ei de când erau tineri.“
Sorin Minea, Romalimenta