Prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată, susţin experţii CE.
Comisia Europeană a dat un al doilea vot de blam României privind proiectul atragerii banilor europeni pe perioada 2014-2020, după ce în vară a criticat o primă schiţă a acestui proiect, numit Acordul de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare. Criticile au fost îndreptate acum chiar împotriva documentului oficial, respectiv prima versiune a Acordului de Parteneriat. Concluziile, destul de negative, au fost formulate într-un document înaintat în luna decembrie misiunii României la Bruxelles, informează Mediafax.
Experţii CE i-au atenţionat pe oficialii români că dimensiunea documentului a devenit “excesivă” când, de fapt, România ar trebui să se concentreze asupra datelor şi indicatorilor relevanţi.
“Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi, în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme, fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. (…) Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman”, se arată în document.
Experţii avertizează că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebui mai bine valorificate.
“Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete şi ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse.
Spre exemplu, pentru sistemul de sănătate, reforma educaţiei şi munca nedeclarată, oficialii CE atenţionează că textul este prea detaliat în descrierea realizărilor de până în prezent în loc să fie descrise problemele încă existente şi să vizeze cauzele acestora. Criticile privesc şi alte domenii, precum cele ale Transporturilor, Agriculturii, Educaţiei.
Şi în vara anului trecut AP era apreciat dreptincoerent şi fără priorităţi clare. Riscul menţionat la acel moment de către CE era ca o eventuală respingere a acestui proiect să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.