Aproximativ 10.000 de basarabeni îşi vor petrece Crăciunul pe stil vechi în România, potrivit unei estimări a ANTREC. Numărul este cu 10 la sută mai mare decât cel de anul trecut. Estimarea nu îi include pe basarabenii care au cetăţenie română şi care nu mai figurează în evidenţele operatorilor din domeniul turismului drept cetăţeni străini.
Dacă şi aceştia ar fi puşi la socoteală, numărul total al basarabenilor care îşi petrec sărbătorile de iarnă pe stil vechi în România ar trece de 35.000 de oameni, potrivit estimărilor agenţiilor de turism. ”Numărul turiştilor din Republica Moldova ar fi fost şi mai mare în acest an, însă lipseşte zăpada”, spune hotelierul Adrian Hogea. Turiştii basarabeni preferă pensiunile din zona Bran-Moeciu, Borsec-Sovata, dar şi regiuni precum Bucovina ori Maramureşul.
Românii basarabeni de religie ortodoxă serbează Crăciunul în data de 7 ianuarie, în contextul în care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat un statut special al Mitropoliei Basarabiei, care păstrează calendarul iulian, pentru a nu fi diferenţe foarte mari faţă de ceilalţi ortodocşi din Republica Moldova, afiliaţi Mitropoliei Moldovei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Ca o curiozitate, în perioada interbelică, românii basarabeni serbau Crăciunul o dată cu ceilalţi români, ortodocşi, catolici ori protestanţi, în 25 decembrie.
Tradiţiile Crăciunului pe stil vechi
Nu doar românii basarabeni serbează acum Crăciunul. Ruşii lipoveni au păstrat, la rândul lor, vechiul calendar iulian, dar şi tradiţii de dinaintea aşezării lor în Delta Dunării. Pentru masa de Ajun, ruşii lipoveni au pregătit o masă cu 12 feluri de mâncare de post, în onoarea celor 12 apostoli, dar şi a celor 12 luni ale anului. Printre aceste feluri de mâncare se numără sarmalele cu ciuperci, grâul fiert cu miez de nucă, dar şi compotul de prune afumate.
Dimineaţa de Crăciun, lipovenii merg cu toată familia la liturghia oficiată în biserică, apoi servesc masa de sărbătoare. Potrivit tradiţiei, nu trebuie să lipsească purcelul de lapte fript pe jar, iar dintre băuturi, cele mai apreciate sunt vodca şi vinul. Tradiţii asemănătoare sunt păstrate şi de ucrainenii din Maramureş şi Bucovina. Gospodarii pun pe masa de Crăciun otavă uscată, în amintirea faptului că Mântuitorul Isus Cristos a venit pe lume în peştera animalelor din Betleem. În seara de Ajun, gospodarii s-au aşezat la masa cu 12 feluri de mâncare abia după ce pe cer a răsărit prima stea, în amintirea Stelei Domnului, cea care a vestit naşterea Mântuitorului şi care i-a condus pe cei trei magi la peştera unde era adăpostită Familia Sfântă.
În satele din Maramureşul istoric, de Crăciun, capul familiei leagă picioarele mesei cu un lanţ, pentru ca în anul care vine toată familia să rămână unită. Copiii nu îl aşteaptă pe Moş Crăciun, ci pe Dad Moroz, un personaj asemănător cu Moşul, dar care nu vine într-o sanie trasă de reni, ci într-o troikă, o sanie trasă de trei cai. În schimb, la sârbii din Banat tradiţia impune arderea badnjakului. Acesta este un trunchi de stejar tânăr, care este ars în curtea bisericii. Arderea este un ritual de trecere la noul an, un obicei rămas din perioada în care triburile slavilor erau încă păgâne, dar care a fost încărcat şi cu o puternică semnificaţie creştină. Rugul stejarului de Crăciun semnifică şi credinţa arzătoare a creştinilor sârbi. Ca parte a acestui ritual, preoţii binecuvântează mănunchiuri de frunze de stejar, legate cu panglici în culorile naţionale ale Serbiei şi pe care credincioşii le duc acasă. O altă comunitate care serbează Crăciunul pe 7 ianuarie este cea a armenilor. De pe masa tradiţională de Crăciun nu trebuie să lipsescă ciorba de huruth, o ciorbă de verdeţuri fermentate în lapte.
