Laszlo Andor, comisarul european pentru muncă, este de părere că un aflux de români şi bulgari după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru aceştia în toate statele UE este puţin probabil.
„De astăzi, cetăţenii bulgari şi români îşi pot exercita deplin dreptul de a lucra în toate statele UE fără un permis de muncă. De fapt, bulgarii şi românii puteau deja să lucreze liber, fără restricţii, în 19 state şi s-au bucurat de dreptul de a călători şi a sta în toate statele membre, de când s-au alăturat UE, în 2007. Ca rezultat, sunt peste 3 milioane de persoane din Bulgaria şi România care locuiesc în alte state membre şi este puţin probabil că se va înregistra un aflux după ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulari”, a subliniat declarat european Laszlo Andor, într-un comunicat dat publicităţii miercuri, potrivit Mediafax.
Laszlo Andor apreciază că libera circulaţie este dreptul pe care oamenii îl asociază cel mai des cu cetăţenia europeană.
El arată că ridicarea restricţiilor pentru cetăţenii bulgari şi români vine într-un moment în care şomajul este mare şi se fac reduceri bugetare în multe state europene.
”În vremuri grele, cetăţenii UE mobili sunt mult prea des o ţintă facilă, uneori se spune despre ei că iau slujbele de la localnici sau, din contră, că nu lucrează şi abuzează de beneficiile sociale. De fapt, studiile au arătat constant beneficiile liberei circulaţii a muncitorilor pentru economiile ţărilor-gazdă”, arată comisarul european.
„Comisia recunoaşte că pot fi probleme la nivel local create de un aflux brusc de persoane din alte state UE într-un anumit oraş sau o regiune. De exemplu, se pot exercita presiuni asupra educaţiei, domeniului locuinţelor şi serviciilor sociale. Soluţia este să se rezolve problemele precise – nu să se impună bariere pentru aceste persoane. Statele membre pot folosi Fondul Social European (peste 10 miliarde de euro anual) pentru a face faţă unora dintre aceste probleme locale. De la 1 ianuarie, fiecare stat membru ar trebui să cheltuiască cel puţin 20% din fondurile acesta pentru promovarea incluziunii sociale şi pentru combaterea sărăciei”, continuă Laszlo Andor.
El menţionează că UE a implementat reguli pentru a falicita circulaţia liberă a muncitorilor, pentru a se asiura că aceştia sunt protejaţi împotriva exploatării, dar şi că ţările gazdă sunt protejate faţă de eventualele abuzuri a sistemelor lor de protecţie socială.
”Este esenţial ca statele membre să consolideze legislaţiile naţionale, mai aes prin inspectorii muncii, pentru a împiedica discriminarea sau exploatarea persoanelor din alte state UE. De exemplu, trebuie să se asigure că regulile legate de salariul minim sunt aplicate şi că lucrătorii din alte state UE nu acţionează pe piaţa neagră”, subliniază totodată comisarul european.
El îşi exprimă convingerea că facilitarea liberei circulaţii poate avea un rol în combaterea şomajului şi în diminuarea diferenţelor dintre diverse state UE.
Restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari sunt ridicate în toate ţările UE, de la 1 ianuarie 2014, pe fondul temerilor că va exista un val de imigranţi din România şi Bulgaria care vor „abuza” de beneficiile sistemelor sociale din ţări precum Marea Britanie sau Germania.
La 7 ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie ridică restricţiile pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări. La cele 8 se adaugă şi Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricţiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice şi financiare.
Potrivit Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor dintre Elveţia şi UE, Berna poate menţine restricţiile pentru români şi bulgari până la 31 mai 2019.
Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse şi temeri ale unor ţări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricţiilor îl va avea pentru piaţa muncii din aceste ţări, după experienţa „instalatorului polonez”.
