Președintele Senatului Parlamentului Republicii Kazahstan Kassym-Jomart Tokayev: „ONU Puternică – Garanția Păcii Durabile“

Cu ocazia celebrării celei de-a 70-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite, fostul secretar general adjunct al ONU și director general al sucursalei ONU la Geneva, în prezent președintele Senatului Parlamentului din Kazahstan, domnul Kassym-Jomart TOKAYEV, într-un interviu pentru agenția „Interfax-Kazahstan“ și-a împărtășit opiniile cu privire la rolul organizației în soluționarea amenințărilor internaționale actuale, despre eforturile Kazahstanului în stabilirea păcii în zonele de conflict.

Domnule Tokayev pe 24 octombrie, Organizația Națiunilor Unite sărbăto­rește 70 de ani de activitate. Mai mult de doi ani ați îndeplinit mai multe funcții înalte în cadrul ONU, respectiv secretar general adjunct, director general al filialei ONU de la Geneva, secretar general al confe­rinței pe tema dezarmării. În opinia dumneavoastră, este organizația capabilă să facă față amenințărilor internaționale? Cum percepe co­munitatea internațională inițiati­vele Președintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, prezenta­te la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a ONU pe tema reformării?

ONU continuă să fie unica organizație internațională, universală, care reflec­tă voința întregii comunități mondiale. Având în rândurile sale 193 de state, ONU are un mandat de activitate care cuprin­de probleme de securitate, de dezvoltare economică și socială, protecția drepturi­lor omului, protecția mediului.

Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, în cadrul sesiunii jubiliare a Adunării Generale, a subliniat că, datori­tă ONU, în lume nu au mai fost războaie mondiale, problemele de securitate și de dezvoltare cu greu, dar totuși au fost so­lutionate.

Actuala ordine mondială, este departe de a fi perfectă, lumea este sfâșiată de con­tradicții, provocări și vechi probleme. Dar trebuie să înțelegem că, fără ONU, lumea ar fi fost mult mai rea, mai periculoasă pentru viața și siguranța omenirii. ONU este criticată pe bună dreptate pentru bi­rocrația excesivă, pentru modul greoi de a acționa în soluționarea situațiilor de ur­gență, în plus, în ultimii ani, Consiliul de Securitate, din păcate, nu este în măsură să ia decizii care să conducă la soluțio­narea problemelor stringente actuale. Cu toate acestea, ONU este organizația, către care se îndreaptă cu mare speranță mili­oane de oameni din multe țări.

Pe ordinea de zi a ONU rămâne solu­ționarea conflictelor internaționale, controlul inarmarii, ne-proliferarea ar­melor nucleare, modificările climatice la nivel global și deteriorarea mediului, combaterea sărăciei și pandemiilor, lup­ta impotriva criminalității informatice, impotriva traficului de droguri, a trafi­cului de ființe umane. Fără ONU aceste probleme nu se pot rezolva, deoarece sunt necesareactiuni internaționale de mare anvergura.

Pe de altă parte, ONU suntem noi: sta­tele, popoarele, ONG-urile și mișcările. Fără implicarea noastră activă în proce­sele de decizie ale problemelor internați­onale stringente, ONU în sine, nu poate face față. Poziția de observator aici, este neoportună.

Din această cauză, Președintele Nazarbayev, fiind unul dintre cei mai experimentați politicieni actuali și având merite binecunoscute față de co­munitatea internațională în domeniul dezarmării, a luat cuvântul la ONU, ve­nind cu idei interesante, noi și cu iniția­tive pe termen lung, în ceea ce privește reducerea tensiunilor internaționale și îmbunătățirea bunăstării popoarelor. Liderul kazah, privind într-o perspectivă lungă de timp, a propus să se elaboreze în cadrul ONU conceptul „Un Nou Viitor” („New Future”), pentru cea de-a 100-a aniversare a ONU. Aici nu este vorba de nici o proiecție, propunerea este dictată de dorința de a face lumea un loc mai si­gur pentru copiii și nepoții noștri.

Din aceste considerente, Președintele Nazarbayev a propus, de asemenea, cre­area unei rețele globale de contracarare a terorismul internațional. Această ame­nințare a siguranței cetățenilor, practic, în toate țările, este pe primul plan și îm­potriva ei trebuie să luptăm împreună.

În condiții de instabilitate la nivel mondial este extrem de important să se afirme supremația dreptului internațio­nal. Și aici rolul ONU nu poate fi pus la îndoială. Prin urmare, șeful statului, de la tribuna ONU, a propus convocarea unei conferințe reprezentative pe tema drep­tului internațional.

ONU ar trebui să joace un rol central în relațiile internaționale. Kazahstanul prin liderul său, Președintele Nazarbayev, a atras atenția din nou, asupra importan­ței deosebite a sprijinului total acordat realizării scopurilor și obiectivelor ONU, respectarea Statutului său, având în ve­dere ca ONU reprezintă garanția unei păci durabile.

Conflictul din Siria durează deja de câțiva ani. În opinia dumneavoastră, care sunt originile crizei, cum vedeți rezolvarea acesteia? Având în vedere că oficial Astana este un susținător al reglementării pașnice a conflictului sirian, susține Kazahstanul acțiu­nile rusești în Siria, și care este ro­lul operațiunii militare a Federației Ruse? Cum, în opinia statului nostru, ar trebui să fie Siria după soluționarea conflictului?

Nodul de contradicții pe care îl repre­zintă Siria, nu s-a format în decurs de un an. Actualul conflict are dimensiuni interne, regionale și globale. Astăzi, în această țară s-au împletit interesele unui număr de țări. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în deschiderea lucrărilor Adunării Generale a desemnat cinci ță­ri -SUA, Arabia Saudită, Rusia, Iran și Turcia, de care depinde soluționarea cri­zei și viitorul Siriei ca stat. Fiind condu­cătorul filialei de la Geneva a ONU, m-am ocupat de organizarea primei conferințe internaționale privind Siria „Geneva-1”, care a avut loc pe 30 iunie 2012.

Rezultatul acelei întâlniri a fost Comu­nicatul de la Geneva al „Grupului de ac­țiune pentru Siria”. Acest document este singurul document instituțional conve­nit pentru conflictul din Siria. Eforturile pentru continuarea negocierilor bilate­rale și multilaterale nu au adus rezulta­te. Mai mult, în acest timp, a apărut și își desfășoară activitățile lor infracționale, cea mai mare organizație teroristă în­ternațională din istorie ISIS.

În această situație, nu putem să nu fim de acord cu opinia conducerii ruse, că în afară de armata lui Bashar Assad și mi­lițiile kurde, de fapt, nimeni nu luptă cu teroriștii. Operațiunea militară a Rusiei se face la solicitarea guvernului legitim din Siria, pe baza dreptului internațional. Prin urmare, există motive pentru a cre­de că această acțiune împotriva teroriști­lor în Siria este utilă și necesară.

În același timp, toate țările din regiu­nea Marii Caspice trebuie să conlucreze pentru ca în viitor, această întindere uni­că de apă să fie o mare de prietenie și co­operare, să nu se permită militarizarea sa. Revenind la Orientul mijlociu, trebuie să subliniez că este extrem de important sa suprimăm terorismul, în caz contrar, viitorului Siriei ca stat întreg, nu există. Poporul sirian are nevoie de sprijin pen­tru a intra pe calea reconstrucției pașni­ce. Această țară, cu siguranță, are nevoie de reforme și în politică, și în economie, dar ele pot începe numai după elimina­rea amenințării teroriste, prin medierea țărilor lider. Siria trebuie să devină un stat democratic, în care vor fi respectate drepturile și libertățile omului, inclusiv vor fi respectate cu strictețe drepturile naționale și religioase ale minorităților.

Astana a găzduit în acest an de două ori tratativele reprezentanților opo­ziției siriene, iar în 2013, în Kazahstan au avut loc două runde de negocieri privind programul nuclear iranian. Considerați că aceste evenimente vor contribui la eforturile țării noastre în rezolvarea conflictelor internaționa­le și nu vor deveni doar acțiuni de PR a Kazahstanului, după cum susțin unii sceptici?

Stabilizarea situației din Siria, regle­mentarea problemei nucleare iraniene, toate acestea au legătură cu securitatea națională a Kazahstanului. Suntem inte­resați în asigurarea păcii și stabilității în jurul frontierelor noastre. Politica exter­nă a Kazahstanului este orientată pentru atingerea acestui obiectiv. Kazahstanul a înregistrat succese notabile pe arena internațională ca stat ce acționează în mod constant pentru dezarmarea nucle­ară, consolidarea securității euroasiatice, pentru cooperarea reciproc avantajoasă cu toate țările interesate.

Acesta este evident meritul liderului nostru, care, desigur, nu are nevoie de PR, cu atât mai mult într-o problemă spinoa­sa, ca cea siriană. Kazahstanul este con­dus de dorința de a ajuta poporul sirian să aiba un viitor decent.

Problema extremismului religi­os, activitatea așa-numitului „Stat Islamic” amenință securitatea inter­națională. Ce măsuri trebuie să ia co­munitatea internațională în lupta cu acest flagel?

Terorismul amenință fundamental ba­zele securității internaționale. Prin in­termediul rețelelor globale de recrutare în rândurile radicalilor sunt atrași tine­rii din mai multe state ale lumii. Retorica pseudoreligioasă servește ca justificare pentru actele odioase care au șocat toată omenirea.

Trebuie să ne unim împotriva acestui rău și aici au un cuvânt de spus nu nu­mai liderii politici și militari, dar și lide­rii religioși. Aceștia ar trebui să îndemne pe toți oamenii să condamne atrocitățile teroriste, să se ridice în apărarea valorilor fundamentale ale civilizației moderne.

Principalul factor care nu permite re­zolvarea acestei probleme este dezbina­rea statelor. Prin urmare, Președintele Kazahstanului propune unirea eforturi­lor statelor în combaterea terorismului internațional și a extremismului. Este vorba nu numai despre confruntarea militară, dar și de o coordonare eficientă a serviciilor secrete cu scopul stopării ac­tivității grupărilor extremiste, coopera­rea la nivel diplomatic pentru elaborarea documentelor comune în cadrul organi­zațiilor internaționale, în primul rând în cadrul ONU.

Este foarte important să retragă facto­rul religios din conflictele moderne, ceea ce este imposibil fără implicarea directă a liderilor spirituali. Astfel, recentul Con­gres al liderilor mondiali a cultelor tradi­ționale de la Astana a fost dedicat dialogu­lui dintre liderii politici și religioși. Reali­zarea acestui obiectiv a fost avută în ve­dere la lansarea inițiativei președinților Kazahstanului și Rusiei, de creare a foru­mului „Islamul împotriva terorismului”, prezentată zilele trecute la Astana.

Puteți constata unele progrese în rezolvarea crizei ucrainene?

La aceasta dată, singura platformă pen­tru încetarea conflictului o reprezintă acordul de la Minsk, bazat pe respectul suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. În pofida faptului că există unele diferende în executarea acordului de la Minsk, se poate vorbi despre dorința părților de a continua dialogul.

În ultimele săptămâni, ne parvin infor­mații că armistițiul a devenit relativ sta­bil. Dar renunțarea la acțiuni armate și retragerea armamentului– aceștia sunt doar primii pași în soluționarea situați­ei. Acordul de la Minsk trebuie îndeplinit în totalitate. Este de remarcat că Preșe­dintele Nazarbayev a întreprins eforturi pentru a opri confruntarea din Ucraina. De fapt, prima întâlnire de la Minsk a avut loc la inițiativa sa.

Spuneți-ne despre integrarea în cadrul UEE. De la înființarea Uniunii Economice Euroasiatice(UEE) a trecut deja mai mult de un an, iar acum se prefigurează măsuri concrete de co­operare UEE cu Uniunea Europeană. În opinia dumneavoastră, ce aduce pozitiv pentru Kazahstan acest pro­ces de integrare, și pe ce trebuie să se concentreze în primul rând?

Astăzi toate statele UE se confruntă cu dificultăți legate de criza economică. Scăderea prețurilor materiilor prime, de­valorizarea monedelor, căderea piețelor bursiere – toate acestea necesită un ras­puns rapid și profesionist. Zilele trecute, Președintele a cerut guvernului să pregă­tească un plan anticriză. Dar orice criză este nu doar o recesiune a economiei, cu implicări și consecințe negative pentru societate, dar și posibilitatea de a efectua schimbări structurale. Noi toți trebuie să tragem învățăminte din această criză, pentru a consolida capacitatea noastră de a lua măsuri eficiente în timp util, pentru a proteja economiile noastre de dezastre, iar pe cetățenii noștri – de difi­cultăți și de șocuri.

Pentru Kazahstan, Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial, ur­mat de Rusia și China, de aceea, suntem interesați în colaborarea cu UE. Este de la sine înțeles că acest lucru va fi benefic pentru Kazahstan, precum și pentru toți partenerii noștri din UEE.

Promovând integrarea economică eura­siatică, noi nu trebuie să uităm principi­ile sale fundamentale: libera circulație a mărfurilor, a capitalului, a forței de mun­că, crearea de întreprinderi mixte, apro­fundarea contactelor personale. Succesul acestui megaproiect depinde, în intregi­me, de cât de productiv vom lucra la reali­zarea lui, atât la nivel național, cât și în ca­drul Comisiei Economice Eurasiatice. Este foarte mult de lucru, pentru că am trecut doar de faza inițială de formare a UEE.

La recentul forum „Perspectiva Economica Eurasiatică „ au fost o mulțime de declarații cu privire la necesitatea intensificării cooperării cu China, cu privire la perspectivele de asociere a UEE și a „Drumului Ma­tăsii”. Ce oportunități se vor deschide la punerea în aplicare a acestor iniția­tive pentru Kazahstan?

Potențialul imens al pieței chineze și proiectele internaționale ale Chinei pre­zintă mari perspective pentru UEE. Chi­na de astăzi oferă lumii mari oportuni­tăți în domeniul comerțului și investiți­ilor, ceea ce nu poate oferi nici o altă țară. Să luăm, de exemplu, inițiativa „Drumul mătăsii”, înaintată de președintele Xi Jinping cu doi ani în urmă, la Astana.

China își dezvoltă în mod activ provin­ciile de vest și, având în vedere acest fapt, este interesată în consolidarea relațiilor comercial-economice cu Asia Centrală și Rusia. Noi avem nevoie să participăm la tranzitul mărfurilor între China și Euro­pa de Vest. Prin urmare, interacțiunea cu RPC – este o oportunitate de a moderniza rețelele de transport, infrastructură și de comunicații ale UEE și de a deveni o im­portantă punte de legătură în comerțul dintre Europa și Asia.

În cadrul sarcinilor date de șefului statului privind punerea în aplica­re a „Planului națiunii – 100 de pași concreți” către parlament, sarcina asigurării în mod operativ a reformă­rii cadrului legislativ, presupune ela­borarea câtorva zeci de legi noi. Cum vor fi afectați cetățenii kazahi de tra­ducerea în viață a acestor inițiative legislative?

Cinci reforme instituționale – repre­zintă nu doar o platformă electorală a Liderului națiunii, Președintele Nursultan Nazarbayev, ci este un plan cuprinzător, care va pregăti un nou salt în dezvoltarea Kazahstanului, pe fondul unor șocuri majore în economia și poli­tica globală.

Aș dori să amintesc că o modernizare a legislației țării de o amplitudine simi­lară, a fost făcută de președintele țării la mijlocul anilor 1990, când într-un timp scurt, a fost emis un pachet de decrete cu putere de lege, care au vizat accelerarea reformelor de piață. Atunci a fost libera­lizată economia, asigurată libertatea și susținerea antreprenoriatului, a început dezvoltarea dinamică a sistemului ban­car, s-au atras multe investiții străine.

Astăzi, prioritățile Președintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev sunt creșterea ponderii clasei de mijloc, dezvoltarea echilibrată a regiunilor, era­dicarea corupției, crearea de noi locuri de muncă și consolidarea unității națiunii. Fără un cadru legislativ nu se poate garan­ta poziția de lider a tării noastre în dome­niul reformelor. Parlamentul din Kaza­hstan, în strânsă colaborare cu guvernul, lucrează cu succes la îndeplinirea aces­tei sarcini majore. Punerea în aplicare a Planului națiunii „100 de pași” se desfă­șoară deja de mai bine de jumătate de an și ne propunem să finalizăm etapa legislati­vă a reformelor în prima jumătate a lunii noiembrie.