FMI consideră că fondurile neîncasate prin amânarea cu 3 luni a majorării accizelor la combustibili vor trebui compensate cumva de autorităţi. Ce soluţii are la dispoziţie Guvernul?
„Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie” – sună declaraţia de presă a instituţiei internaţionale.
În proiectul de buget pe 2014, autorităţile se aşteptau să atragă suplimentar 4 miliarde lei din ajustările legate de accizele la carburanţi, din care 1,1 miliarde lei din stabilirea unui mod de calcul al accizelor în lei, actualizat cu inflaţia, 246 milioane lei din interzicerea practicării vânzărilor cu prime la produsele accizabile din tutun şi alcool, 810 milioane lei din creşterea accizelor la benzină şi 1,8 miliarde lei din majorarea accizelor la motorină, plus încă 1,6 milioane lei din acciza urcată la petrol lampant, kerosen. Una peste alta, majorarea accizelor aduce în sine 2,8 miliarde lei, deci e vorba de un minus estimat la 650 milioane lei prin amânarea cu 3 luni a creşterii accizelor. De unde va procura Guvernul banii lipsă?
Cea mai la îndemână sursă este reevaluarea contribuţiilor pentru “taxa pe stâlp”. Taxarea proprietăţilor speciale ale companiilor era prinsă la aproximativ 500 milioane lei în proiectul de buget, dar ministrul Finanţelor recunoştea că este o cifră pesimistă şi ar trebui luată în calcul mai degrabă o valoare dublă. Între timp, mai multe companii au anunţat care va fi valoarea în calculul lor (vezi Hidroelectrica – 40 milioane euro, aproximativ 175 milioane lei, Fondul Proprietatea pentru companiile din portofoliu – între 700 şi 900 milioane lei), iar suma ar putea depăşi în final un miliard lei. Este destul spaţiu de a obţine chiar din această sursă reevaluarea de 650 milioane lei cerută de FMI. Nu este cea mai plăcută decizie pentru Guvern, mai ales că subevaluarea taxei pe stâlp trebuie privită în contextul anului electoral ce se apropie.
Ce alte surse ar exista? Tot din perspectiva anului electoral, o nouă creştere a taxelor în zona populaţiei şi micilor afaceri, ce vor fi oricum afectate de transmiterea scumpirilor din economie în 2014 (majorarea tarifelor la gaze pentru consumatorii industriali, accize la combustibil, schimbările fiscale pentru microîntreprinderi etc.), este puţin probabilă. Ar rămâne efortul de colectare suplimentar, mai ales în zona impozitului pe profit, cu atenţie sporită faţă de tot ce înseamnă abuzul de practici de transfer între companiile-mamă şi fiicele din România. O sursă de venit care scapă deocamdată de Fisc este şi reducerea de capital social, practicată de companiile care doresc să evite plata impozitului pe dividende (Fondul Proprietatea, în lichidare accelerată, va fi tentat să o aplice cu generozitate în 2014).
