De un an de zile, Parchetul General ţine la sertar un dosar care i-ar putea face mare probleme vicepremierului Liviu Dragnea. La sesizarea ANAF, dosarul a fost deschis încă din noiembrie 2011, la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Teleorman, iar în decembrie 2012 a fost preluat de Parchetul General. Deşi ANAF a livrat procurorilor un dosar complet al operaţiuanilor imobiliare suspecte de evaziune fiscală ale Bombonicii Dragnea, soţia vicepremierului, nimeni nu a fost pus sub acuzare într-un an de zile. Mai mult, Parchetul General este profund deranjat de insistenţele „României libere” de a afla care sînt motivele pentru care dosarul nu depăşeşte faza „actelor premergătoare”.
La doi ani de la deschiderea dosarului, Parchetul General i-a confirmat existenţa
Pe 19 noiembrie a.c., Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirma oficial, la solicitarea „României libere”, că o operaţiune imobiliară a soţiei lui Liviu Dragnea, Bombonica, face obiectul unui dosar penal de evaziune fiscală. „Dosarul la care faceţi referire se află în lucru la procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind în faza actelor premergătoare”, se arată în comunicatul Parchetului. Pe 27 noiembrie, „România liberă” a insistat, printr-o nouă adresă trimisă Parchetului General, să afle de ce, în ciuda probelor depuse de ANAF la Parchet, procurorii nu depăşesc faza actelor premergătoare şi, deci, nu pun sub acuzare persoane implicate în operaţiunile imobiliare.
Parchetul General, omerta pentru Dragnea
În ciuda faptului că legea 544 din 2001, referitoare la regimul informaţiilor publice, prevede un termen de cel mult zece zile pentru primirea unui răspuns la o solicitare a unui cetăţean (fie acesta şi jurnalist), PÎCCJ nu s-a deranjat să respecte legea. Deşi „România liberă” a insistat zilnic prin mesaje electronice, dar şi telefonic, un răspuns a fost livrat de Parchetul General abia 13 zile mai tîrziu, pe 10 decembrie a.c. Aşadar, aproape două săptămîni au fost necesare pentru ca biroul de presă al PÎCCJ să redacteze un răspuns. Cel mai probabil, s-ar crede că timpul a fost necesar pentru ca răspunsul procurorilor să aibă un conţinut şi o formă care să nu lezeze nici ancheta, nici potenţialii cercetaţi. Ei bine, nu. Iată ce ne-a răspuns Parchetul General: „Cu referire la întrebarea suplimentară adresată prin cererea din data de 27.11.2013, vă comunicăm următoarele:
Răspunsul furnizat la data de 19.11.2013 îşi menţine pe deplin valabilitatea. Astfel, faza actelor premergătoare în care se află cauza în prezent nu permite furnizarea altor date în raport cu dispoziţiile art. 21-27 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, coroborate cu dispoziţiile art. 12 lit. e din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Cât priveşte parcursul cauzei, probatoriul administrat şi măsurile dispuse, acestea se vor regăsi în cuprinsul soluţiei ce urmează a fi adoptată în cauză”.
Pe scurt, PÎCCJ a avut nevoie de 13 zile ca să comunice oficial că nu are nimic nou de comunicat.
În 2009, Bombonica Dragnea s-a îmbogăţit cu active de 25 de milioane de euro evaluate la 50.000 de euro
În 2009, Bombonica Dragnea a devenit acţionar majoritar, cu peste 95% din acţiuni, al societăţi comerciale Hotel Turris SA din Turnu Măgurele. În acelaşi an, Adunarea Generală a Acţionarilor a societăţii comerciale a decis să-i „restituie” acţionarul majoritar mai multe imobile aparţinînd Hotel Turris SA, printre care şi clădirea unui hotel, principalul activ imobiliar al firmei. Conform declaraţiei de avere completate de către Liviu Dragnea în iunie 2009, valoarea imobilelor „restituite” soţiei era de 110.770.151,33 lei. Adică o sută zece milioane de lei, echivalentul a peste 25 de milioane de euro. În contabilitatea Hotel Turris SA, însă, bunurile „restituite” Bombonicăi Dragnea erau evaluate la doar puţin peste 240.000 lei, adică abia vreo 50.000 de euro. De 500 de ori mai puţin decît adevărata valoare a activelor.
ANAF, în 2010: taxe neplătite de 17 milioane RON
Schema imobiliară pusă la cale de consoarta actualului vicepremier a atras atenţia Fiscului. Subevaluarea activelor, a decis Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), s-a făcut cu scopul neplăţii impozitelor pentru bunurile restituite. Taxele eludate de Bombonica Dragnea au fost stabilite de Fisc la aproape patru milioane de euro, adică peste 17 milioane de lei, aferente valorii de 25 de milioane de euro a activelor „restituite”. Din 2010 pînă în prezent, Bombonica Dragnea nu numai că nu a plătit nici un leu din cele 17 milioane de lei, sumă stabilită de ANAF ca impozit datorat statului, dar a şi contestat în instanţă decizia Fiscului. După ce a cîştigat un prim proces prin care contesta impozitul impus de Fisc, la Tribunalul Teleorman, Hotel Turris SA a pierdut la Curtea de Apel Bucureşti, anul acesta.
ANAF în 2013: taxele neplătite şi penalităţile = 36 milioane RON
În acest moment, suma pe care o are de plătit firma către ANAF este de peste 36 de milioane de lei: peste 17 milioane este impozitul „pe profit” (Fiscul considerînd înstrăinarea activelor prin „restituire” doar o modalitate de evitare a plăţi taxelor aferente tranzacţiilor imobiliare cu Bombonica Dragnea) iar alte peste 18 milioane de lei reprezintă „penalităţi şi dobînzi de orice fel”. ANAF a decis şi începerea procedurii de executare silită pe bunurile Hotel Turris SA.
