În tumultul generat de lovitura dată statului prin modificarea Codului Penal, a trecut oarecum neobservată dezbaterea raportului de activitate al SRI pe ultimii şase ani. Dintr-o stenogramă scursă ieri în presă, rezultă că interceptarea telefoanelor parlamentarilor pe mandate de siguranţă naţională deranjează tot mai mult.
În scandalul provocat de tentativa de amnistie prin lege a corupţilor şi de autoimunizare a parlamentarilor faţă de acuzaţiile de corupţie, prezentarea raportului pe ultimii şase ani al activităţii Serviciului Român de Informaţii a rămas în planul doi. Raportul nu a fost supus votului, iar bilanţul prezentat de directorul George Maior a avut un caracter tehnic, care a atins subiecte de interes naţional, dar nu subiecte de interes politic şi/sau penal care îi ard mai tare pe parlamentari.
Astfel, George Maior a vorbit despre accentuarea pericolului terorist la adresa României în ultimii şase ani, el indicând ca factori de risc terorist crescut participarea României la operaţiunile NATO din Afganistan (România a declarat recent indezirabile patru persoane de origine afgană acuzate de afiliere la Al Qaeda), Primăvara Arabă, dar şi instalarea în România a elementelor scutului antirachetă.
Citeşte şi: Maior: SRI are o credibilitate profesională care îl plasează în primele patru-cinci locuri din lume
Una din ameninţările nou-apărute este şi cea a cyberterorismului şi Maior a ţinut să sublinieze progresele realizate de SRI în combaterea atacurilor cibernetice, dar şi faptul că „aceasta va fi o provocare a României care necesită resurse pentru a face faţă”. Un avertisment că resursele bugetare alocate sunt insuficiente.
Maior s-a mai referit şi la combaterea „extremismului etnic”, dar şi la pericolele „mai accentuate azi, care provin dintr-un nou soi de activism care are şi asemenea reflexe radicale, extremiste, în susţinerea unor cauze economice, ecologice, sociale sau de altă natură altfel legitime”. În cazul în care acest „activism” „derivă într-un fel de anarhism, poate provoca mari prejudicii securităţii naţionale a României”, a susţinut Maior.
Despre interceptările telefonice pe mandat de siguranţă naţională Maior a susţinut că acestea nu reprezintă decât o mică parte din activitatea SRI. Cu toate acestea, ele reprezintă aproape 100% din preocupările politicienilor.
Ieri, site-ul pesurse.ro a dat publicităţii un fragment din stenograma discuţiilor Birourilor Permanente reunite din 4 decembrie, în care s-a vorbit despre dezbaterea rapoartelor SRI. Subiectul principal de interes al oamenilor politici a fost exprimat limpede de deputatul UDMR Mate Andras Levente, el însuşi trimis în judecată pentru conflict de interese: „Domnule preşedinte, eu am înţeles că amânăm raportul Serviciului Român de Informaţii. Nu este nici o problemă. Este bine pentru că, din informaţiile care au apărut prin presă, în mandatul trecut cam 300 de parlamentari au avut telefoanele interceptate pe siguranţă naţională, şi cred că ar trebui să punem întrebări pe chestiunea aceasta măcar în plen atunci când se discută raportul, pentru că nu cred că deputaţii sunt terorişti ca să fie interceptaţi. Şi la CSM, de asemenea, eu cred că ar trebui făcută o dezbatere în plen pentru că este o anumită problemă cu funcţionarea justiţiei, şi cred că ar trebui amânat şi raportul CSM, pentru că totdeauna erau dezbateri”. Iar preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea,răspunde: „Eu sunt de acord cu ceea ce aţi spus, domnule Mate Andras-Levente… Raportul pe 2012 putem să îl păstrăm deoparte, şi pe cel pe 2013 care va veni şi, atunci, anul viitor le vom face pe cele două”.
Cristian Dumitrescu atrage atenţia: „Haideţi să înţelegem despre ce este vorba: toată lumea este de acord că noi ar trebui să ne exercităm mai bine funcţia de control, care se exercită prin această formă de prezentare a rapoartelor. Chiar dacă nu adoptăm o hotărâre, pentru că, dacă ar fi să adoptăm prin vot şi am da un vot negativ, ar trebui să fie destituită conducerea instituţiei, şi nu a prevăzut legea aşa ceva”. În fine, Ilie Sârbu, referindu-se la exercitarea funcţiei de control parlamentar, se plânge: „Sunt instituţii care au devenit independente şi depind doar de Duhul Sfânt în România”.
Nu este prima oară când parlamentarii încearcă să se imunizeze de interceptările SRI. În aprilie, deputatul PSD Florin Iordache a depus un amendament prin care procurorilor să li se interzică să mai utilizeze în dosarele de corupţie interceptările pe siguranţă naţională. Două din cele mai grele nume ale căror dosare s-au bazat pe astfel de interceptări sunt cele ale lui Cătălin Voicu şi Liviu Dragnea. Dacă demersul lui Iordache a eşuat, acum pare că următoarea ţintă este limitarea independenţei SRI prin exercitarea funcţiei de control a Parlamentului.
