-1 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialReacţia DNA la modificarea Codului Penal

Reacţia DNA la modificarea Codului Penal

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) consideră că, în urma modificărilor la Codul Penal, parlamentarii, primarii şi preşedintele nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiunile de corupţie, precum luarea de mită şi abuzul în serviciu.

Direcţia atrage atenţia că 28 de parlamentari sunt cercetaţi de DNA şi că alţi 100 de aleşi locali sunt implicaţi în procese instrumentate de DNA.

Citeşte şi: Băsescu: USL continuă lovitura de stat. Voi trimite modificările Codului Penal înapoi la Parlament

Redăm punctul de vedere al DNA cu privire la modificarea Codului Penal:

Cu referire la modificarea articolului care defineşte noţiunea de „Funcţionar”, prevăzut în Codul Penal (atât în Codul Penal în vigoare – art. 147, cât şi în Noul Codul Penal ce va intra în vigoare în 2014 – respectiv art. 175), în sensulexceptării de la dispoziţiile menţionate a unor categorii distinct definite, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere:

La data de 10 decembrie 2013, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat următoarea modificare la Codul Penal:

Art. 147 (în varianta de dinainte de modificare): Funcţionar public şi funcţionar

(1)Prin „funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.

(2)Prin „funcţionar” se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Citeşte şi: Legea anticorupţie NU se mai aplică parlamentarilor! Aceştia pot face trafic de influenţă cât vor, fără teama de a fi arestaţi

Art. 147 (în varianta de după modificare): se introduce următorul alineat

„Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că, prin această modificare, categoriile menţionate – Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat – nu vor mai putea fi cercetate şi sancţionate pentru infracţiuni comise în exercitarea atribuţiilor care derivă din această calitate.

De exemplu Preşedintele României, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti, nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate.

Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA.

Prin această modificare, legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii.

Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări.

De asemenea, prin acelaşi act, Plenul Camerei Deputaţilor a modificat şi regimul prescripţiei răspunderii penale, în sensul reducerii termenului de prescripţie specială.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot în cursul zilei de 10 decembrie 2013, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public. Astfel, de exemplu,primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.

În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari.

Cele mai citite

Mircea Geoană, sprijinit de Sir George Iacobescu în cursa pentru președinția României

Sir George Iacobescu este singurul român înnobilat de Regina Marii Britanii pentru contribuțiile sale excepționale în domeniul caritabil, comunitar și al serviciilor financiare Mircea Geoană,...

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...
Ultima oră
Pe aceeași temă