Premieră post-decembristă: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe foştii miniştri Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy pentru trădare prin transmitere de secrete şi sprijinirea unui grup infracţional transnaţional.
Sereş a primit şase ani închisoare cu executare, iar Nagy – cinci ani închisoare în dosarul supranumit al „privatizărilor strategice”.
Ambii foşti miniştri au primit şi pedepse complementare de câte cinci ani care le interzic, între altele, să fie aleşi.
Secretele transmise de cei doi miniştri erau despre societăţi strategice, între care privatizarea Electrica Muntenia Sud, restructurarea/privatizarea Romaero, Avioane Craiova, vânzarea a 8% din acţiunile Petrom, alegerea consultantului pentru Radiocomunicaţii SA şi pentru Poşta Română, listarea la Bursă a 46% din acţiunile Romtelecom.
Au mai fost fost condamnaţi înalţi funcţionari din ministere, precum şi spionii: Stamen Stancev -11 ani de închisoare;Vadim Benyatov -10 ani închisoare, Susak Michal -10 ani închisoare.
Primele investigaţii în acest dosar au fost făcute de Serviciul Român de Informaţii, care a transmis indiciile descoperite către Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie. Dosarul a fost instrumentat sub coordonarea fostului procuror general Laura Codruţa Koveşi, acum şef al DNA.
Pedepsele administrate de instanţa de fond nu sunt definitive. Cei doi foşti miniştri, ca şi ceilalţi condamnaţi de prima instanţă, au la dispoziţie o cale de atac, la completul de 5 judecători de la Înalta Curte.
Citeşte şi: Sentinţa în dosarul privatizărilor strategice, amânată pentru 3 decembrie
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au pronunţati, marţi, în dosarul privatizărilor strategice şi de spionaj, în care au fost inculpaţi, între alţii, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş şi fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy. Toţi condamnaţii au primit şi pedepse complementare prin care le sunt interzise drepturi, între care şi dreptul de a fi ales.
Codruţ Sereş, fost ministru al Economiei, a fost condamnat, prin contopirea pedepselor, la şase ani închisoare cu executare pentru trădare, aderare la grup infracţional transnaţional şi transmitere de informaţii secrete.
Michal Susak a fost condamnat, prin contopire , la zece ani de inchisoare pentru aderare la grup infracţional transaţional şi complicitate la spionaj.
Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, a primit o pedeapsă finală ( prin contopire) de noua ani si sase luni de inchisoare pentru aderarea la grup infracţional şi complicitate la spionaj.
Potrivit Parchetului, fostul ministru PC al Economiei si Comertului, Codrut Seres, si fostul ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, au fost acuzati de procurori ca ar fi utilizat pozitiile pe care le ocupau in Guvern pentru a favoriza anumiti concurenti intr-o serie de dosare de privatizare de mare importanta.
Astfel, potrivit procurorilor, Seres, Nagy si fostul secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor Kerekes Gabor, au constituit sau au aderat la un grup infractional cu caracter transnational, din care au facut parte si Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu (judecati pentru spionaj intr-un alt dosar), dar si alti trei inculpati (un turc, un ceh si un romano-englez).
Activitatea infractionala ar fi avut loc in perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 si ar fi constat, printre altele, intr-o serie de actiuni ilegale care ar fi menit sa distorsioneze procesul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, de vanzare a unui pachet de 8 % din actiunile Petrom, de privatizare/restructurare a Romaero Bucuresti si Avioane Craiova, de consultanta in vederea privatizarii SN RADIOCOMUNICATII SA, de consultanta in vederea restructurarii si privatizarii CN Posta Romana SA, dar si de selectare prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la Romtelecom.
Mai exact, demnitarii ar fi furnizat informatii confidentiale despre o serie de licitaţii organizate de minister pentru consultanta sau privatizarea unor societati si ar fi incercat, in unele situatii, sa influenteze rezultatul unor licitatii.
Faptele din 2005-2006 ale reţelei coordonate de Stamen Stancev au încalcat aquis-ul comunitar, consecinţa fiind că România „nu poate garanta unitatea si omogenitatea pietei interne“, deoarece transmiterea de informaţii secrete din procesul de privatizare a distorsionat grav mediul concurenţial. Faptele penale au afectat imaginea externă a României, punând în pericol aderarea la Uniunea Europeana ( România a aderat în 2007), întrucât au fost incalcate obligatiile asumate în Capitolul 6 din Tratatul de aderare: „Politica in domeniul concurentei“, au declarat specialiştii pentru România Liberă.
În fapt, bulgarul Stamen Stancev a organizat si coordonat un grup care procura de la înalti functionari si demnitari ai statului (si ei membri ai acestei retele) informatii economice secrete pe care le furniza apoi unor consortii ce faceau astfel concurenta neloiala celorlalte firme inscrise la licitatiile pentru importante contracte cu statul român. De asemenea, activitatea retelei a pus in pericol securitatea statului pentru ca a afectat mediul de afaceri si a perturbat relatiile economice legate de obiective strategice ale economiei românesti.
Potrivit probelor din dosar, înaltul functionar Donciu i-a furnizat lui Flore( reprezentantul unui consorţiu internaţional) informatii confidentiale despre oferta concurentilor in timpul licitatiei pentru alegerea consultantului care sa se ocupe de listarea pe bursa a 46 % din actiunile Romtelecom, la care participa si CSFB.
Pina la urmă, din 9 concurenti, licitatia a fost câştigata chiar de CSFB.
Mircea Flore, reprezentantul permanent in Romania al Credit Suisse First Boston (CSFB) Europe Ltd. Londra, a beneficiat de informatii confidentiale de la Mihai Radu Donciu, consilierul ministrului Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy.
La rindul sau, cehul Michal Susak, fost vicepresedinte pentru piete emergente al CSFB Londra, a benefic iat de informaţii secrete in acelasi dosar Romtelecom, tot de la Donciu.
Capul retelei, bulgarul Stamen Stancev, şi Mustafa Oral erau oamenii de legatura dintre functionarii romani si spionii străini.
Rusul-american Vadim Benyatov a avut rolul de a transmite date de la români către partenerii lui straini în adjudecarea SC Electrica Muntenia Sud.
Oficialii români, în afară de miniştri Sereş şi Nagy, care au fost condamnati pentru trădare prin transmitere de informatii secrete, au ocupat funcţiile: Dorinel Mucea – fostul adjunct al sefului Oficiului de Privatizare; Mihai Donciu- fost consilier al ministrului Comunicatiilor.
În dosarul procurorilor apare şi Robert Neagoe, fost director al Directiei juridice din Ministerul Economiei, care însă NU apare în minuta de condamnări ale instanţei de judecată. Vom vedea ce s-a întâmplat cu acest personaj în motivarea sentinţei.
Pentru spionaj au fost condamnaţi patru străini şi un român: Stamen Stancev, cetatean bulgar, consultant al CSFB Londra si Credit Anstalt Investement Bank GmbH Austria; Susak Michal, cetatean ceh, fost vicepresedinte pentru piete emergente al CSFB Londra si în prezent director executiv al fondului de investitii PPF Investments; Vadim Benyatov Don, cetatean american de origine rusa, responsabil, in cadrul CSFB Londra, pentru problemele privind pietele de energie emergenta, Mustafa Oral, cetatean turc, considerat ca fiind unul dintre canalele de legatura, si Mircea Flore, cetatean roman, reprezentant permanent in Romania al CSFB.
