O altă statistică, în afara celor referitoare la creşterea şomajului şi a numărului beneficiarilor de venit minim garantat, la care Galaţiul ocupă locurile 4-5 pe ţară, confirmă faptul că economia gălăţeană se află în picaj. Potrivit datelor Registrului Comerţului, în primele nouă luni din 2013 Galaţiul s-a situat pe locul 3 pe ţară la insolvenţe, după Bucureşti şi Bihor. Numărul de firme intrate în insolvenţă la Galaţi în 2013, raportat la primele nouă luni din 2012, a crescut la Galaţi cu 60%, în timp ce media naţională este de 6%. Asta înseamnă că la Galaţi „viteza” de intrare în insolvenţă este de zece ori mai mare decât media naţională.
Cum preţurile energiei şi materiilor prime sunt aceleaşi în toată ţara, iar salariile la fel, este evident că Galaţiul se confruntă cu o cădere economică fără precedent. Cea mai avizată voce în explicarea acestei situaţii, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi, Marian Filimon, spune că această situaţie se datorează mai multor cauze, principala fiind pierderea condiţiilor care să favorizeze mediul de afaceri: „Una din cauze este că Galaţiul a pierdut din puterea de cumpărare, a pierdut din oportunităţi, dar a pierdut şi din ceea ce se numeşte mediul favorizant de care are nevoie o societate ca să poată să fiinţeze. Dacă îmi scad an de an investiţiile, producţia industrială, cifra de afaceri şi mă refer la nivel de judeţ, dacă îmi creşte numărul de şomeri, toate acestea nu mai creează un mediu favorizant şi în condiţiile acestea şi societăţile comerciale pier. Scăderea puterii de cumpărare şi toate celelalte de care aminteam vor conduce şi la creşterea ratei de intrare în insolvenţă. Toate aceste lucruri şi-au pus amprenta”, ne-a declarat Marian Filimon.
Investiţii străine pierdute
În ultimele săptămâni, Galaţiul a pierdut două proiecte de investiţii străine în Zona Liberă Galaţi. Una dintre ele, cifrată la un miliard de euro, era termocentrala de 800 Mw, pe care se compania italiană Enel intenţiona să o construiască în Zona Liberă. La începutul lui octombrie, directorul Enel România, Luca D’Agnese, anunţa renunţarea la investiţie, decizia fiind motivată de “reducerea consumului de electricitate”. Tot în Zona Liberă Galaţi urma să fie construită o fabrică de tractoare, asamblate din componente importate din China. Proiectul era avansat, la Universitatea “Dunărea de Jos” chiar urma să fie înfiinţată o nouă specializare, pentru pregătirea inginerilor în domeniu. Recent, a căzut şi acest proiect.
Galaţiul, „rupt” de restul lumii
În condiţiile în care mediul economic local este în “knock out”, pentru a se salva, economia gălăţeană are nevoie de investiţii străine. Dar, pentru a atrage investiţiile străine, cei care conduc administraţia gălăţeană trebuie să dezvolte infrastructura de transport rutier şi aerian, care să lege Galaţiul de restul lumii. Un proiect de care s-a vorbit mult în ultimele săptămâni, drumul expres Constanţa – Tulcea – Brăila – Focşani, ocoleşte Galaţiul, pentru că podul este la Brăila şi traseul direct către Focşani, dar accesul Galaţiului la această cale de transport ar putea fi asigurat printr-un drum expres de numai 15 km, de la Galaţi la Brăila. „Se vorbeşte de zece ani de acest drum expres, este prins în toate, în strategii, programe, liste de obiective prioritare, dar nu s-a făcut nimic. Nu avem sorţi de izbândă dacă nu avem racord rutier, dacă nu facem ca navalul să funcţioneze şi dacă nu avem măcar un aeroport pentru curse charter. Măcar să facem unul la Vădeni, pentru chartere. Altfel nu avem nicio şansă. Pentru că noi avem infrastructură de pe vremea lui Ceauşescu. De 23 de ani nu s-a făcut nimic. Avem exemplul clar. Am avut investitori de la General Electric, au aterizat la Bucureşti şi pe drum, la Slobozia, au avut accident şi s-au întors înapoi şi au spus că nu le mai trebuie România după ce au intrat pe drumul cu <> şi <<întors>>, care în toată lumea civilizată este , dar la noi este . Este fapt real, nu-i poveste”, a mai declarat preşedintele PIMM Galaţi.
