Mănăstirea Sf. Andrei este un loc de pelerinaj pentru dobrogeni, dar nu numai, în data de 30 noiembrie. Anul acesta, la slujba religioasă a ţinut să participe şi premierul Victor Ponta. Acesta a fost însoţit de vicepremierul Gabriel Oprea şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Sfânta Liturghie, la care au fost prezenţi mii de credincioşi, a fost oficiată de către un sobor de ierarhi din ţară şi din străinătate, în frunte cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie. După terminarea slujbei, politicienii s-au aşezat la coadă alături de toţi credincioşii pentru a se închina la moaştele Sfântului Andrei. Ei au intrat în Peştera Sf. Andrei şi au aprins lumânări. Întrebat pentru ce s-a rugat, premierul Ponta a răspuns că s-a rugat pentru fiul său Andrei, precum şi „pentru mai multă sănătate şi pentru mai multă linişte”. „Vreau să urez „La mulţi ani!” tuturor celor care îşi serbează ziua de nume, mă bucur foarte mult că înainte de Ziua Naţională este ziua patronului religios al României, Sf. Andrei. Îmi doresc ca în aceste zile, vremea fiind foarte frumoasă, să fim cu toţii mai liniştiţi şi să facem lucruri bune”, a spus Ponta. Ponta a dat un răspuns şi la remarcile ziariştilor că s-a aşezat la coadă alături de credincioşi şi a spus că nici la alte evenimente religioase, cum ar fi la sărbătoarea Sfintei Parascheva, nu s-a dus niciodată în faţă. „Ar fi o lipsă de respect pentru cei care stau la coadă şi, după cum aţi văzut, nu mi-a căzut rangul, ca să zic aşa”, a spus el.
Apostolul românilor
Sfântul Apostol Andrei este considerat părintele creştinismului românesc, a afirmat, sâmbătă, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală din Bucureşti. El a menţionat că avem de-a face „nu cu o încreştinare la comandă, poruncită de cneaz, sau de împărat sau de voievod, ci de creştinare sau încreştinare care porneşte de la bază, de la om la om, o încreştinare lentă. „În timp ce se forma poporul român se şi creştina”, a spus înaltul ierah ortodox. El a explicat că „Sfântul Apostol Andrei nu se adresa ca şi Sfântul Apostol Pavel oamenilor în pieţe pentru că era foarte riscant, mai ales în timpul persecuţiilor lui Nero şi apoi în timpul persecuţiilor împăratului Domiţian, ci predica în case unde se adunau mai mulţi vecini, iar potrivit tradiţiei într-o peşteră în Dobrogea”.
Legătură specială
„Este o onoare şi, în acelaşi timp, o datorie mare de a continua lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei, aşa cum s-a desfăşurat ea de-a lungul veacurilor. Sfântul Apostol Andrei are o legătură specială cu poporul român”. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
Patriarhul BOR a reamintit întregul parcurs al declarării de către Parlament a zilei de 30 noiembrie ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, pornind de la decizia din anul 1995 a Sfântului Sinod al BOR de a înscrie cu cruce roşie în calendar pomenirea Sfântului Andrei, continuând cu aducerea Capului Sfântului Apostol Andrei, la Sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iaşi, în toamna lui 1996. În 1997, prin decizia e Sfântului Sinod, a fost trecută în calendar, pe lângă sintagma „Cel dintâi Chemat” şi denumirea de „Ocrotitorul României”, iar în anul 2001, Sinodul a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Andrei să fie declarată „sărbătoare bisericească naţională” şi să se întreprindă demersuri pe lângă autorităţile de stat ca aceasta să devină şi o sărbătoare naţională a ţării noastre, a mai spus patriarhul Daniel.
