Fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, a construit bugetul pe 2016 pe un deficit ESA de 2,95% din PIB şi de 2,8% pe cash, raportat la o creştere economică de 4,1%, stimulată de consum şi investiţii, iar Produsul Intern Brut a fost estimat la 746,6 miliarde lei, precizează Mediafax.
„Construcţia bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă, de Guvern sau de către Parlament”, a declarat Teodorovici miercuri, într-o conferinţă de presă, la prezentarea bilanţului mandatului.
Produsul Intern Brut a fost estimat la 746,6 miliarde lei, cu o creştere de 4,1%. Totodată, inflaţia medie anuală este prognozată la 0,5%, iar cursul mediu la 4,44 lei/euro.
Bugetul prevede un deficit bugetar (cash) de circa 2,8% din PIB (20,9 miliarde lei), care corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB, care reprezintă obiectivul bugetar pe termen mediu (Medium Term Objective – MTO).
Pentru 2017, deficitul ESA este estimat la 2,91%, cel structural la 2,88% din PIB, iar deficitul cash la 2,79%. Acestea urmează să se reducă din 2018, la 2,64% deficit ESA, 2,74% deficit structural şi 2,64% deficit cash, iar în 2019 vor ajunge la 1,76% deficit ESA, 1,75% deficit cash şi 2% deficit structural, acesta din urmă recuperând din devierea înregistrată faţă de ţinta de 1% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate la 227,3 miliarde lei, reprezentând 30,4% din PIB, iar cheltuielile ajung la 248,2 miliarde lei, cu o pondere de 33,2% din PIB.
Măsurile adoptate de Guvern şi Parlament au ca efect majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 12,6 miliarde lei, care cuprind şi majorarea pensiilor cu 5% şi modificarea legii privind fondurile de pensii adminstrate privat, astfel încât cota de contribuţie să crească la 5,5% anul viitor şi la 6% în 2017.
Cheltuielile de investiţii se vor reduce anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an, iar pentru anii următori sunt prevăzute niveluri de 4,3% în 2017, 4,9% în 2018 şi 4,7% în 2019.
Datoria guvernamentală brută, care se situa la 37,8% din PIB la finele lunii septembrie, va urca anul următor la 39,8% din PIB, păstrându-se mult sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
România avea, la finele anului trecut, al patrulea cel mai mic nivel a datoriei, după Estonia, Luxemburg şi Bulgaria.
În perioada 2016-2019, datoria guvernamentală brută se va situa sub 41% din PIB, sub pragul critic de 45% stabilit prin legea responsabilităţii fiscal bugetare din 2010.
Construcţia bugetară a avut în vedere menţinerea şi anul viitor a unor măsuri adoptate anii anteriori, precum neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă (1,5 miliarde lei), tichete/vouchere de vacanţă (8,5 miliarde lei), premii şi ore suplimentare (1,5 miliarde lei), tichete cadou (2,9 miliarde lei) şi indemnizaţii la ieşirea la pensie/trecere în rezervă (0,2 miliarde lei).
Totodată, a inclus prorogarea unor termene din legea educaţiei naţionale, precum asigurarea a 6% din PIB pentru învăţământ, acordarea de cupoane sociale pentru educaţie timpurie, acurdarea sumei de 500 de euro la naşterea copilului.
Veniturile includ menţinerea şi în 2016 a măsurilor de impozitare a resurselor naturale aplicate în 2014-2015.
„Alocările pe ordonatorii de credite sunt împărţite, dar noul ministru de Finanţe va decide care vor fi sumele alocate fiecărui ordonator. Marea majoritate au primit faţă de bugetul pe 2015 în creştere, dar unde sunt alte situaţii, unde veţi observa în minus, motivele principale sunt că nu mai există la acele instituţii fonduri europene. De asemenea, pe fondul titlurilor executorii care au fost plătite în 2015, pare că în anumite zone sumele sunt diminuate”, a precizat Teodorovici.
