Staţia CFR din Brad, considerată una dintre cele mai frumoase gări din România, are fundaţia grav afectată şi se va dărâma dacă nu se vor face urgent lucrări de consolidare. Planşeul dintre parterul clădirii şi subsol s-a prăbuşit deja pe o porţiune considerabilă. De peste 50 de ani, imobilul se află într-o continuă stare de degradare.
Activitatea feroviară din ce în ce mai redusă nu mai justifică investiţii masive în clădire, iar conducerea CFR nu este interesată să reabiliteze un monument architectural clasat în Patrimoniul Naţional.
Au început să cadă planşeele
Cu câţiva ani în urmă au apărut primele semne îngrijorătoare legate de rezistenţa clădirii în care funcţionează Staţia CFR din Brad, în momentul în care tavanul sălii de aşteptare şi al pridvorului a început să se desprindă. Conducerea SN CFR a promis, în momentul respectiv, că va aloca bani pentru reabilitarea clădirii. Dar proiectul consolidării Gării din Brad nu mai este o prioritate pentru conducerea CN CFR, cu toate că a fost prins anul trecut în bugetul de investiţii.
Costurile pentru renovarea clădirii de patrimoniu în care a funcţionat staţia CFR din Brad au fost estimate la 750–800 de mii de lei. SN CFR a cheltuit deja o parte din banii alocaţi pe studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi avizele necesare obţinerii Autorizaţiei de Construcţie. Proprietarul Gării din Brad, CN CFR, sucursala CREIR CF Timişoara a obţinut toate avizele necesare începerii lucrărilor, pe baza unui proiect realizat de SC Poiect CF Bucureşti SRL – Agenţia teritorială Timişoara.
Pentru obţinerea avizelor şi pentru proiectul de renovare a clădirii vechii gări din Brad, din bugetul CN CFR au fost plătiţi peste 100.000 de lei. Cu toate că s-au cheltuit aceşti bani şi au fost obţinute toate avizele, inclusiv cel de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii, constructorii nu vor începe lucrările de renovare.
Conducerea CN CFR a anunţat că există alte priorităţi pentru investiţii în perioada imediat următoare. Recent, planşeul dintre parterul clădirii şi subsol a cedat prăbuşindu-se în pivniţă. Specialiştii în construcţii spun că acesta este semnul unei slăbiri a fundaţiei care poate duce în timp scurt la cedarea acesteia şi la prăbuşirea unei părţi a clădirii.
Un monument architectonic unic în România ignorat de autorităţi
Momentan autorităţile locale par dezinteresate de soarta gării şi nu au făcut nici un demers pentru a determina SN CFR să aloce fonduri în vederea consolidării acesteia.
Gara din Brad este una dintre cele mai frumoase construcţii de acest gen din România. Nepăsarea autorităţilor, lipsa de bani şi trecerea timpului şi-au pus amprenta pe construcţia care se află într-un stadiu avansat de degradare.
Clădirea a fost construită în anul 1896 în stil vienez. Gara nu a făcut niciodată, în cei 114 ani de existenţă, obiectul unor lucrări de consolidare şi renovare. Cândva una dintre cele mai frumoase şi impunătoare clădiri de pe valea Crişului Alb, Gara din Brad este astăzi aproape o ruină, deşi a fost declarată clădire de patrimoniu, fiind cuprinsă în Lista Monumentelor Istorice din România.
Istorie glorioasă, prezent sordid
Municipiul Brad reprezintă staţia finală a liniei de cale ferată Sântana – Brad, dată în folosinţă în anul 1896. Construcţia căii ferate a fost realizată de către Societatea Feroviară „Arad – Cenad” în mai multe etape: tronsonul Arad-Seleuş s-a dat în folosinţă în anul 1876, traseul Seleuş – Ineu în anul 1877, tronsonul Ineu – Sebiş în anul 1881, tronsonul Sebiş-Romaniţa în anul 1889, iar cel Romaniţa – Ocişor în anul 1893.
Tunelul de la Vârfuri s-a terminat în anul 1892. Tronsonul Ocişor-Brad a fost finalizat în anul 1896, primul tren intrând în Gara Brad la 6 decembrie 1896. Calea ferată a funcţionat în administrarea Societăţii Feroviare „Arad – Cenad” până în anul 1925, când a fost trecută în proprietatea statului român, Ministerul Comunicaţiilor fiind autorizat să ia în exploatare toate căile ferate particulare de pe teritoriile alipite după Marea Unire.
Alături de alte active ale „capitalului inamic”, calea ferată particulară Arad – Brad a fost preluată cu întregul ei patrimoniu în valoare de 56.791 acţiuni, în contul despăgubirilor de război pe care le-a primit România de la statele învinse în Primul Război Mondial.
