Conducerea Institutului Cultural Român (ICR) propune modificarea Legii de funcționare și precizează tripla subordonare a instutuției, „nu face decât să șubrezească instituția”, informează Agerpres.
Președintele ICR, Radu Boroianu, și vicepreședintele instituției, Liviu Jicman, vorbesc despre necesitatea o creării unei instituții de cultură independente, despre modelul după care sunt create celelalte institute din afara țării, ca și despre subordonare și de necesitatea coerenței instituționale.
Vicepreședintele ICR, Liviu Jicman, a precizat că ICR este supus unei triple subordonări, fapt care duce la haos birocratic.
„Această triplă subordonare, în opinia mea, nu face decât să șubrezească instituția, să o facă să nu aibă puterea necesară pentru a constitui acest pilon avansat al diplomației românești care ar trebui să fie diplomația culturală. Drept pentru care am început constituirea unei noi propuneri legislative, care se apropie de finalul ei. Am simțit că, în final, noi, colectivele pe care le-am format pentru alcătuirea acestei propuneri, ne-am atins într-un fel nivelul competenței noastre, drept care am cerut și opinia unor juriști specializați în domeniu. Această propunere o vom supunem atenției tuturor instituțiilor abilitate ale statului: Parlamentul, Președinția României, Guvernul și așa mai departe”, a declarat Liviu Jicman.
Citește și: Prinţul Harry, în vizită la ICR Londra
„Desigur, ICR, ca și celelalte institute culturale de mai multă tradiție decât al nostru, au o legătură cu ministerele de externe respective, pentru că, având ca scop popularizarea creativității, a culturii naționale în exterior, au o relație directă cu ceea ce, în mod generalizat, se numește statutul diplomatic. Disciplina prezentării în afară a unei țări se subscrie acestui statut diplomatic care este formulat în toate țările UE în termenii anumitor criterii de reprezentare. Aceasta nu înseamnă însă că e bine că MAE se ocupă de bugetarea administrativă a reprezentanțelor din străinătate, timp în care ICR răspunde doar de bugetarea proiectelor. Acest lucru este o vulnerabilitate, aduce cu sine o lipsă de coerență. Ministerul de externe are un alt tip de reprezentare, prin diplomație clasică, a intereselor țării noastre, un tip de reprezentare care nu întotdeauna se bucură de libertatea de care trebuie să se bucure diplomația culturală. De asemenea, bugetul instituției aparține bugetului de stat, cu toate că, din punct de vedere organizatoric, instituția este subsumată, și repet cuvântul — subsumată, autorității Senatului. Aici apare, dacă vreți, un conflict de natură constituțională pentru că, în principiu, toate instituțiile statului se află sub un control parlamentar, dar el nu este pus numai în atenția unei comisii parlamentare, iar comisiile parlamentare au ca vocație nu atât conducerea directă sau subordonarea instituțiilor, cât aspectul consultativ. Repet, conform Constituției”, a menționat el.
Președintele ICR a mai spus că a fost „frapat”, după preluarea funcției, „de un anume tip de organizare care părea că duce la un repetitiv haos birocratic”.
Citește și: Surse: Șeful ICR, Lilian Zamfiroiu, va fi ÎNLOCUIT
El spune că, în urma consultării cu echipa de conducere și cu colaboratorii din afara ICR, a decis „formele de constituire a unei strategii multianuale și, în același timp, forma unei legislații înnoite”.
„Ca și lipsa de strategie multianuală, și această lipsă de arhitectură constructivă instituțional a căpătat imediat forma unei consultări cu colaboratorii cei mai apropiați din institut, precum și cu anumite persoane din domenii variate ale creativității românești pe care voiam să le atrag către activitatea ICR. Repet, am plecat de la ce era bine constituit: o anume deschidere către majoritatea formelor de creativitate, o anumită permanență a ideii de calitate a proiectelor, lucruri care rămân valabile. Ce am hotărât împreună cu colaboratorii mei din interior sau cu cei pe care i-am adus din exterior să gândească alături de noi au fost formele de constituire a unei strategii multianuale și, în același timp, forma unei legislații înnoite care să prevadă că instituția centrală este o instituție de carieră și chiar mai mult decât atât — pentru că o a doua constatare în timp a arătat că formele multiple de subordonare a instituției nu o fac decât să fie foarte plăpândă într-o societate care și așa suferă prea multă ingerință politică în activitatea instituțiilor publice”, a spus el.
La rândul său, vicepreședintele ICR, Liviu Jicman, consideră că „sunt câteva principii urmărite prin propunerea de amendare a legii de funcționare a ICR”.
Citește și: Breban, dat afară de la ICR, după ce a spus că Patapievici ar merita ‘’împușcat’’
