Dobrogea este un exemplu de toleranță religioasă, dar asta nu înseamnă că nu există excepții. De mai mult timp, conducerea comunității musulmane susține că aici există mai multe fundații care, sub acoperirea unor activități culturale, țin de fapt cursuri despre islam, fără ca nicio autoritatea a statului să știe de fapt ce se întâmplă. E ca și cum, spun reprezentanții Muftiatului, un creștin ar vrea să-și facă o biserică privată, fără autorizații de la Arhiepiscopie. În anii trecuți, mai mulți musulmani au fost expulzați, discret, din România – serviciile nu au dat explicații, dar putem bănui fapte grave în spatele acestei decizii.
Dincolo de speculații, este sigur un lucru: există, în Dobrogea, musulmani radicali, ale căror declarații sunt năucitoare. Unul dintre ei, care are ca profil un nume fals, dar pozele sunt reale, îl ceartă pe muftiu pe Facebook: ”Mai ai puțin și ții doliu după francezi. Să dea Allah să fie mai rău”. Declarațiile au venit la câteva zile de la tragedia din Franța, în care peste 100 de persoane au fost ucise, și în contextul în care muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, și-a exprimat ”tristeţea fără seamăn pentru actul sângeros de o cruzime inimaginabilă” şi a transmis condoleanțe victimelor. ”Aceste evenimente dramatice întreprinse cu instrumentele unui fanatism ce nu poate fi justificat de nicio cauză, şi cu cruzimea ce nu are nicio legătură cu religia islamică, sunt dovada limpede că cei care le provoacă nu pot fi recunoscuţi în lumea civilizată drept fraţi de confesiune musulmană. Islamul interzice ferm uciderea oricărui suflet iar religia noastră, mai presus de orice, este împotriva oricărei vărsări de sânge”, a spus muftiul.
Promisiuni ale parlamentarilor
După atacul de la Charlie Hebdo, în ianuarie 2015, Muftiatul Cultului Musulman, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani (UDTTMR), Uniunea Democrată a Turcilor (UDTR) din România au obținut promisiuni de la parlamentari că vor modifica legea Cultelor, în sensul în care fundaţiile religioase să fie nevoite să obțină avizul al Secretariatului de Stat pentru Culte sau al Muftiatului Cultului Musulman – lucru care se întâmpla până în urmă cu câțiva ani. La discuțiile organizate în sediul UDTTMR au participat peste 10 parlamentari care au spus că vor face din acest lucru o prioritate. ”Va exista o amendare a legii Cultelor, cu consultarea Secretariatului General al Guvernului, in aşa fel încât practica religioasă a cultului musulman să ţină şi de un aviz , nu consultativ, ci de unul direct, pentru că sunt anumite dogme care contravin tuturor religiilor”, spunea atunci deputatul Mihai Lupu, PNL. „Vom susţine reglarea legii în aşa fel încât ,dacă unele fundaţii au alte intenţii decât cele sănătoase, religioase, statul să aibă un control asupra lor”, promitea și Nicolae Moga, senator PSD.
Nu s-a întâmplat nimic
Nu a fost luată nicio măsură. Săptămâna aceasta, UDTTMR, UDTR și Muftiatul au revenit cu această problem. ”Este vorba despre existența, pe teritoriul României, a lăcașurilor de cult musulman în care se propagă idei religioase necunoscute, lăcașuri care nu au avizul Muftiatului Cultului Musulman din România. Despre existența lor și despre pericolul pe care acestea îl prezintă, noi, reprezentanții celor trei instituții, am atras atenția și în cadrul unei întâlniri pe care am avut-o la începutul anului cu parlamentarii constănțeni. Pentru o gestionare cât mai eficientă a acestei probleme considerăm că trebuie urmat modelul din Marea Britanie, acolo unde lăcașurile în care se propagă fundamentalismul sunt închise. De asemenea, solicităm din nou public reglementarea legislativă a înființării și funcționării lăcașurilor de cult cu precădere a celor Islamice. Considerăm că orice lăcaș de cult, indiferent de confesiune, trebuie să fie avizat de cultul căruia îi aparține și de alte instituții abilitate ale statului. În aceeași măsură, personalul care oficiază slujbe ar trebui să fie avizat atât de cultul respectiv, cât și de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice din cadrul Guvernului României. Astfel, vom evita situațiile în care anumiți cetățeni străini sau români își asumă statutul de reprezentanți ai comunității musulmane, vorbesc în numele acesteia și oficiază slujbe, ignorând instituțiile abilitate ale statului român”, se arată într-un comunicat de presă.
Să nu fie stigmatizați
”Departe de noi gândul de a crea panică sau de a ne evidenția în vreun fel în spațiul public în această perioadă și așa destul de agitată. Cu toate acestea, ne vedem obligați să semnalăm aceste derapaje pentru a nu ajunge în situații similare celei din Franța. Nu vrem ca asupra unor comunități istorice, precum cea turcă și tătară din România, care și-au câștigat un respect deosebit în România și care sunt parte a mozaicului etnic dobrogean, să planeze suspiciuni sau, mai rău, să fie marginalizate și chiar stigmatizate”, Comunicat de presă al UDTTMR.
