Pe bloguri citim, vineri, despre performanţele sistemului bugetar românesc, dar şi despre cariera lui Gheorghe Hagi la echipa Viitorul.
Pe Biziday citim despre performanţele sistemului bugetar românesc şi despre bugetul de stat pe 2016.
„Cum vine noul Guvern de tehnocraţi şi le măreşte salariile celor rămaşi, proclamând în acelaşi timp faptul că în următorul an vom dezbate cum să reformăm administraţia. Și eu sunt de acord… să nu ne pripim, să nu ne grăbim, să nu mai greşim pe undeva. Dar, în acelaşi timp, nici să nu uităm o chestie simplă – economia este ciclică. Va creşte poate şi anul următor, mărind PIB-ul ăla din care tot dăm 7 – 8 (de ce nu şi 9%?) pentru salariile bugetarilor. Dar, ca să ce? Poate economia va mai creşte şi în 2017, cine ştie, sau poate se va opri… Poate prin 2018, sau în 2019 sau în 2025 va veni din nou criza, (că ea vine sigur, de aia zicem că e ciclică economia) şi poate noi vom tot dezbate cum să avem bugetari mai de calitate. Bine plătiţi, poate, până atunci, sau poate doar numeroși… nu contează, la fel cum nici procentul de 7%, până la urmă nu contează„, scrie Moise Guran.
Adrian Georgescu scrie despre Gheorghe Hagi şi cariera lui de antrenor la echipa Viitorul.
„Astăzi, fiecare alege din cariera lui ce vrea: unii îi văd strălucirea, alții mai degrabă irosirea, după cum din cariera de antrenor și investitor în fotbal, fiecare reține altceva. Unii, meciurile suspecte, cum ar fi cele cu Steaua și cu Dinamo din 2013, când Viitorul era în pericol să retrogradeze, alții faptul că foarte tânăra sa echipă – fără veteranul Florin Cernat, media de vârstă este de 22,1 de ani – a urcat rapid și constant în fotbalul românesc, ajungând din 2009, anul înființării, din Liga a III-a pe locul secund în prima ligă. Câteva lucruri sunt însă deasupra oricărui dubiu. De pildă, Gheorghe Hagi este unul dintre puținii “self made men” autentici din România, în cel mai pur sens american. A plecat de jos și a ajuns, ca fotbalist, undeva unde niciunul dintre foștii săi colegi de generație n-a ajuns. Nu vom lua în considerare atât trofeele sau banii strânși ca jucător, cât modul în care a investit după terminarea carierei”, precizează Georgescu.
Pe blogul Tedoo.ro citim despre modul în care aşezarea geografică determină evoluţia unei ţări. „Se spune că geografia face istoria, că destinul națiunilor a fost modelat dramatic de caracteristicile geografiei fizice, umane, politice, economice ale teritoriilor pe care au trăit. Sunt atâtea exemple în istorie, iar România este unul dintre ele. Mi-am propus să analizez astăzi potențialul defensiv al câtorva dintre țările lumii. Cu alte cuvinte, cât ar fi de ușor sau de greu să le invadezi. Criteriile de la care am plecat sunt: amplasarea și suprafața statului, numărul de vecini și relațiile cu aceștia, barierele naturale – relief, condiții climatice, populația”, scrie Tedoo.
