În ziarele de marţi, citim despre Mugur Călinescu, elevul torturat de Securitate pentru că a îndrăznit să ceară libertate, dar şi despre închiderea minelor şi fondurile necesare proiectului.
Ziarul Adevărul scrie despre Mugur Călinescu, elevul de 17 ani din Botoşani torturat de Securitate pentru că a îndrăznit să ceară libertate. În octombrie 1981, el a fost prins în fagrant de un angajat al Securităţii în timp ce scrijelea „Jos, Comunismul!” pe un zid. Până în acel moment, Securitatea şi Miliţia erau în alertă maximă şi bănuiau un act de spionaj şi sabotaj, după ce Călinescu a scris în locuri cu vizibilitate mare, cu cretă colorată, mai multe mesaje, precum: „Vrem hrană şi libertate!”, „Ne-am săturat de mizerie!” şi „Vrem dreptate,vrem libertate”.
În Ziarul Financiar citim că închiderea minelor, începută în 2009, va înghiţi cu 14% mai multe fonduri. „Programul de închidere a obiectivelor miniere cu activitatea sistată definitiv, început în urmă cu şase ani, va presupune anul viitor costuri de 138,5 mil. lei (31,4 mil. euro), în creştere cu 14% comparativ cu nivelul de 121,3 mil. lei din acest an. În 2014, pentru acest obiectiv au fost cheltuiţi 686,3 mil. lei (156 mil. euro). Potrivit proiectului de buget pentru 2016 al Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, scopul investiţiilor în închiderea, conservarea şi ecologizarea minelor este creşterea numărului de obiective miniere închise şi redarea circuitelor adecvate de folosire a cât mai multor suprafeţe afectate de activitatea minieră. Acest program se va încheia la sfârşitul anului 2020”, a scris jurnalistul.
Gândul scrie despre fotograful Mihai Andrei, care a dat startul unui „manifest” pe Facebook, pe pagina „Jumpin’ Romania”, unde şi-a propus să încarce fotografiile oamenilor pe care îi întâlneşte pe stradă şi care, în numele fericirii, sunt gata să lase la o parte convenţiile şi să ţopăie în faţa obiectivului. El se descrie ca „un tip obişnuit, care încă mai crede în victoria inevitabilă a binelui, un optimist incurabil care refuză să accepte ideea că oamenii nu mai ştiu să se bucure. „Refuzul meu de a crede în aparenţe a dat naştere acestui proiect. Românii sunt optimişti în ciuda obstacolelor şi vreau să arăt asta printr-un salt de fericire”, a spus fotograful.
În Capital citim despre Alexandru Bălţat, care a pornit cu o investiţie de 75 de euro şi a pus bazele unui proiect prin care oferă traininguri, conferinţe şi seminarii, în cadrul cărora participanţii fac schimb de know-how din domenii variate, iar în trei ani a ajuns la afaceri de 150.000 de euro. La nivel european, anul trecut au fost estimaţi aproximativ 40,6 milioane de antreprenori, arată un studiu al Comisiei Europeane din 2014. Doar în România, în ultimii şase ani au fost raportate peste 620.000 de companii nou înfiinţate.
HotNews scrie că una dintre cauzele întârzierii în realizarea modulului informatic pentru procesarea cererilor de plată a avansurilor la subvențiile europene către fermieri o reprezintă faptul că asocierea de firme SIVECO-Teamnet, care realizeza sistemul, a refuzat să prezinte Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultura, de la bun început, detalierea tehnică funcționalităților, potrivit directorului APIA, Mihai Puţintei.
Din Wall Street aflăm că tinerii români își doresc să muncească pentru că au nevoie de bani, însă comit greșeli importante încă din primii păși pe care îi fac în piață muncii. Ei aplică lunar la zeci de poziții, majoritatea care nu se potrivesc profilului lor, se feresc de un interviu „pe bune” și aleg calea simplă a recomandărilor, iar atunci când obțin un job îl schimbă după câteva luni, tentați de câteva sute de lei în plus. „Cei care aleg muncă în detrimentul studiilor se angajează, de regulă, mai devreme, undeva între 17 și 20 de ani. Aceștia caută job-uri mai aplicate, fizice sau de suport. Caută, de asemenea, un loc de muncă sigur, care să le asigure un salariu lunar constant”, a declarat Elena Popa, senior consultant în cadrul companiei de recrutare Adecco România.
ProSport scrie că că situaţia de la Astra este mult mai rea decât lasă să se înţeleagă conducătorii giurgiuveni. Printre problemele jucătorilor şi staff-ului tehnic se numără imposibilitatea de a se antrena pe un teren bun şi lipsa hranei, iar tabloul sumbru e completat de problemele financiare care dau bătăi de cap clubului patronat de Ioan Niculae. Fotbaliştii sunt neplătiţi de aproape trei luni, au de primit prime încă de la începutul campionatului, iar unii dintre ei au refuzat să intre pe teren la Iaşi din cauza restanţelor. Mai mult, situaţia capătă aspecte tragicomice, jucătorii neavând un echipament de schimb la meciurile oficiale şi fiind nevoiţi să-şi achiziţioneze singuri articole care ar trebui să fie asigurate de sponsorul tehnic.
Evenimentul zilei prezintă povestea unul elev de şase ani, îndrăgostit de doamna învățătoare. „Eu voiam să fiu în clasa altui învățător. Doar că acesta este în altă școală, din altă localitate. Nu prea știam eu cum e cu localitățile, eu voiam la el. Doamna mi-a zis că o să fiu la dânsa și nu s-a supărat că i-am spus direct că n-o iubesc. Doamna, vreau să vă spun că îmi pare tare rău că am spus așa ceva. Sunteți cea mai bună învățătoare, ne învățați multe lucruri, dacă nu înțelegem ne explicați și nu ne certați, chiar îmi place să vin la școală. Sper că ați uitat „declarația mea” de la începutul anului și să știți că vă iubesc foarte mult”, a explicat copilul.
