Finlanda va se va alătura statelor nordice care vor să stopeze fluxul necontrolat de migranţi, după ce guvernul finlandez de centru-dreapta a prezentat, marți, un plan complex de acțiune, care vizează politica de primire a migranţilor, informează agenția EFE, citată de Agerpres.
Planul curpinde aproape 80 de puncte şi prevede alocarea de personal şi fonduri suplimentare autorității care examinează cererile de azil, astfel încât decizia de acceptare sau respingere a migranţilor să fie luată mai repede, iar migranţii respinşi să fie expulzaţi rapid.
Totodată, migranții cu cererea de azil vor primi un titlu de reședință temporar, care va putea fi anulat în orice moment, dacă în țările lor de origine se îmbunătățesc condițiile de securitate.
Autoritățile de la Helsinki vor reevalua de două ori pe an evoluția acestor condiții în țări precum Afganistan, Siria, dar mai ales Irak, de unde provin majoritatea solicitanților de azil ajunși în Finlanda.
Citeşte şi: Criza imigranţilor: Grecia a activat mecanismele de protecție ale UE
Totodată, vor fi create și două centre de repatriere, unde vor fi plasați în vederea expulzării migranții a căror cerere de azil a fost respinsă. Cei care au fost autorizați să rămână în taberele de refugiați vor avea obligaţia să muncească.
‘Nu este vorba în mod necesar despre muncă remunerată. Ar putea fi, de exemplu, participarea la întreținerea taberelor, dar în orice caz ei trebuie să ofere o contraprestație pentru ajutorul pe care-l primesc în Finlanda’, a explicat ministrul finlandez al justiției, Jari Lindstrom.
Guvernul de la Helsinki a decis să includă printre măsuri și expulzarea imediată a refugiaților care au comis delicte grave, după ce doua fete minore finlandeze au fost violate de migranți.
Numărul refugiaților din Orientul Mijlociu, Asia și Africa ajunși anul acesta în Finlanda este estimat la circa 35.000, dublu față de anul trecut. Majoritatea intră în țară prin nord, pe la punctul de frontieră Tornio, la granița cu Suedia, ori cu navele maritime de pasageri sosite din Germania. Dar în ultimele luni au început să vină și dinspre Rusia, tot dinspre nord, întrucât Norvegia nu le mai permite accesul. Guvernul de Oslo a închis pentru migranți frontiera cu Rusia, situată în apropierea Cercului Polar, după ce a constatat că tot mai mulți aleg această rută ca alternativă la ruta balcanică.
Citeşte şi: Franța și Germania vor să scape de imigranți
Și Suedia, recunoscută pentru politica ei de azil foarte generoasă care a făcut-o să devină, după Germania, a doua destinație preferată de migranții extracomunitari, a fost nevoită la rândul ei să adopte limitări ale acestei politici, după ce a ajuns în situația să nu mai aibă spații de cazare pentru noii veniți.
Printre aceste măsuri, ce vor intra în vigoare în al doilea semestru al anului viitor, se numără eliberarea mai multor permise de ședere provizorii în locul celor permanente, înăsprirea condițiilor ce permit migranților să-și aducă familiile și intensificarea expulzărilor în cazul celor cărora li s-a respins cererea de azil.
De asemenea, estimând că numărul migranților ajunși anul acesta în Suedia va fi de circa 190.000, executivul de la Stockholm a cerut Uniunii Europene să redistribuie o parte dintre ei către alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii.
Danemarca a elaborat de asemenea măsuri pentru descurajarea sosirii migranților. După ce în luna august a redus ajutoarele sociale destinate acestora, premierul Lars Lokke Rasmussen a anunțat luna trecută un plan în 34 de puncte, într-unul dintre aceste puncte menționându-se că solicitanții de azil își vor putea aduce familiile în Danemarca abia după trei ani, față de un an cât este prevăzut în prezent.
Citește și: Imigranţii vor fi FOTOGRAFIAŢI şi AMPRENTAŢI la intrarea în România
