Descris la Bucureşti drept „o palmă dată Rusiei” sau o manifestare a dorinţei de unire cu România a basarabenilor, mitingul de duminică de la Chişinău are, potrivit expertului Dan Dungaciu, o cu totul altă semnificaţie decât cea vehiculată de mass-media.
Citeşte şi: VIDEO. “Vrem unirea” au strigat zeci de mii de oameni la mitingul PRO EUROPA din Chişinău
Mitingul proeuropean de la Chişinău a fost pus în legătură cu Summit-ul Parteneriatului Estic de la sfârşitul acestei luni de la Vilnius, unde Moldova ar trebui să parafeze Acordurile de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană, pas necesar, dar nu şi suficient pentru o eventuală aderare ulterioară. Mitingul a mai fost legat de anunţata „revoluţie de catifea” declanşată de Partidul Comuniştilor cu scopul de a răsturna actuala coaliţie în anul care se va scurge între parafarea şi semnarea acordurilor, dar şi de presiunile Rusiei exercitate asupra Moldovei. Deci, pentru ce au demonstrat zeci de mii de oameni – 100.000 după organizatori, 120.000 după alţii? Potrivit directorului Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi unul dintre cei mai buni cunoscători ai realităţilor politice din Moldova, Dan Dungaciu, pentru… nimic din toate acestea:
„NU a fost un miting pentru Vilnius, pentru că, în perspectiva deciziei de la Summitul Parteneriatului Estic, mitingul nu are nici un efect. Decizia de parafare este, practic, luată, aşa că surprize mari nu vor fi. Doar Ucraina contează la Vilnius, acolo la Kiev ar fi fost, eventual, mult mai justificat un asemenea miting… Dar dacă Ucraina nu semnează la Vilnius, Parteneriatul Estic se surpă, iar R. Moldova iese şi ea din joc. NU a fost explicit un miting care să indice poziţionarea pro-occidentală a R. Moldova, pentru că la miting s-a spus de către unul dintre liderii alianţei de guvernare, care a vorbit şi în rusă (este vorba de Marian Lupu, n.n), că R. Moldova trebuie să fie o «punte» între Est şi Vest, iar că relaţiile cu Estul şi cu Vestul vor fi bune, şi cu «China şi America», şi cu «Rusia şi Germania», şi cu «România şi Ucraina». NU a fost un miting anticomunist. PCRM a fost rareori invocat, aproape cu blândeţe, fără durităţi de limbaj, miza fiind sugestia că toată societatea e «strâns unită» în jurul proiectului european, un soi de «pupat toţi Piaţa Endependenţi». NU a fost o «palmă adresată Rusiei», respectiv un miting de condamnare a Moscovei şi a acţiunilor acesteia. Nimic din toate acestea!”. Potrivit lui Dungaciu, „Chişinăul joacă în continuarea cartea diplomatică de a plasa acuzele la adresa Rusiei în sarcina altora şi apoi de a le instrumenta când e cazul. Rusia a fost pomenită de către liderii politici de la guvernare fulgural, doar metaforic, şi fără să îi fie pomenit numele”.
Cât despre unire, directorul ISPRI consideră că „NU a fost un miting pentru a reflecta vreun parteneriat special cu România, importanţa României ca singurul vecin euro-atlantic al R. Moldova sau «Unirea cu România», cum titra manipulată presa din Bucureşti. Dimpotrivă! Iar cei care au lansat mesajul cu «Unirea cu România» sunt fie diversionişti, fie nu au habar de ce s-a petrecut în Piaţă. Deliberat, România a dispărut pe 3 noiembrie de pe scena din Piaţa Marii Adunări Naţionale!”.
Ce este „moldovenismul europenist”
Observaţii similare a făcut şi cotidianul Timpul, care remarcă declaraţiile ambigue ale preşedintelui Nicolae Timofti şi ale lui Marian Lupu. „N. Timofti, preşedintele R. Moldova: «În această Piaţă s-a decis ca limba noastră să fie citită şi scrisă în grafia latină, iar noi credeam că s-a decis ca limba noastră să fie numită LIMBA ROMÂNĂ…».
M. Lupu, preşedinte PD: «R. Moldova trebuie să devină o punte între Est şi Vest, iar noi credem că R. Moldova trebuie să devină o parte a VESTULUI”, comentează ziarul moldovean. Atunci despre ce a fost mitingul de duminică? Demonstraţia s-a încheiat cu adoptarea unei Declaraţii Pro-Europene care afirmă că „proclamăm opţiunea pro-europeană drept singura corectă pentru viitorul ţării noastre şi unica sursă pentru a asigura drepturile, libertăţile şi prosperitatea tuturor cetăţenilor”. Dungaciu crede că a fost o afirmare a doctrinei „moldovenismului europenist”. „Una dintre funcţiile principale ale mitingului din 3 noiembrie a fost cea identitară, căci, cu ocazia acestuia, am asistat la un fenomen de reinterpretare istorică şi de reconfigurare simbolică a Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989 şi celor care au urmat. Dacă în 1989 miza identitară era pro-românească, pe 3 noiembrie 2013 lucrurile s-au schimbat radical. «Moldovenismul europenist», ca formulă identitară a actualei guvernări, a căpătat pe 3 noiembrie expresia cea mai plenară. Identitatea românească, etno-lingvistică, a fost, până la urmă, singura ţintă împotriva cărei s-a mers… contra!”, consideră directorul ISPRI.
O demisie surprinzătoare
La începutul săptămânii trecute, Moldova a fost luată prin surprindere de anunţul prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, care a declarat că demisionează din Parlament şi renunţă la imunitatea parlamentară. „Nu mai doresc să se considere că eu doresc să beneficiez de privilegii şi de imunitatea parlamentară. Eu nu am de ce să mă ascund în spatele imunităţii parlamentare. Eu sincer cred că deputaţii nu ar trebui să beneficieze de imunitate. […] O să cer CNI (ANI moldoveană) să-mi verifice dosarul privind declaraţiile pe venit… nu am de ce să mă ascund”, şi-a motivat Plahotniuc decizia.
Vlad Plahotniuc este cel mai bogat om de afaceri din Moldova şi este considerat eminenţa cenuşie din spatele lui Marian Lupu. Partidul Democrat este cel mai apropiat partid moldovean de PSD (cu care împărtăşeşte chiar şi sigla cu cei trei trandafiri), iar Plahotniuc, care are şi cetăţenie română, este considerat unul dintre cei care asigură această legătură. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, nu a exclus faptul ca demisia lui Plahotniuc din Parlament să fie o reverenţă la adresa fostului premier Vlad Filat, cu care s-a aflat într-un conflict care ameninţa să arunce în aer coaliţia pro-europeană de la Chişinău.
