UPDATE: Cele 195 de țări care au participat la Summitul pentru mediu de la Paris au adoptat primul acord universal, cu caracter constrângător, în lupta împotriva încălzirii globale, transmite Le Monde, citat de Mediafax.
Acordul vizează atât o transformare – în următoarele decenii – a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât şi o încetare a ritmului ritmului încălzirii globale, scrie Reuters.
Ministrul francez de Externe Laurent Fabius, preşedintele COP21 a marcat anunţul cu o lovitură de ciocan în pupitru, semnalând astfel ajungerea la un acord între cele 195 de naţiuni, după 13 zile de negocieri.
Documentul prevede limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de două grade Celsius, scrie BBC.
Acesta este primul acord care obligă toate ţările să se angajeze să-şi reducă emisiile de carbon.
El este în parte constrângător, în parte voluntar.
Anterior, grupuri-cheie, precum G77, un grup de ţări în curs de dezvoltare, dar şi ţări precum China şi India au anunţat că susţin propunerile.
Textul adoptat acceptă faptul că pericolul modificărilor climatice este mult mai important decât s-a recunoscut anterior şi angajează semnatarii să-şi reducă emisiile poluante.
Anterior, preşedintele francez Francois Hollande a catalogat textul drept „fără precedent”, iar secretarul general al ONU Ban Ki-moon i-a îndemnat pe negociatori să-şi „încheie sarcina”.
În momentul în care preşedintele Conferinţei ONU a marcat, printr-o lovitură cu ciocanul la pupitrul prezidiului, adoptarea Acordului, delegaţii s-au ridicat în picioare, au ovaţionat şi au aplaudat.
Documentul va intra în vigoare în 2020.
Între alte măsuri, el prevede:
– atingerea unui vârf al emisiilor cu efect de seră cât mai curând posibil, dar şi a unui echilibru între surse şi absorbanţi de gaze cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol
– menţinerea creşterii temperaturii globale „sub 2 grade Celsius” şi o continuare a eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 grade Celsius
– revizuirea progreselor înregistrate la fiecare cinci ani
– finanţarea cu fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde anual a ţărilor în curs de dezvoltare, până în 2020, şi un angajament în vederea continuării finanţării în viitor.
––
Ministrul francez de Externe şi totodată preşedintele Conferinţei ONU pe tema modificărilor climatice de la Paris (COP21), Laurent Fabius, a îndemnat, sâmbătă, delegaţiile celor 195 de ţări care participă la conferinţă să aprobe proiectul acordului final care vizează lupta lupta împotriva încălzirii globale, informează Reuters, citat de Mediafax.
Laurent Fabius a catalogat proiectul drept „ambiţios” şi „echilibrat” şi a precizat că acest acord stabileşte ca obiectiv limitarea încălzirii globale a planetei, la sfârşitul acestui secol, „sub (un nivel) de 2°C” faţă de cel din perioada preindustrială, iar în măsura în care este posibil, la un nivel de 1,5 grade Celsius.
Fabius, care prezenta alături de şeful statului francez François Hollande şi de secretarul general al ONU Ban Ki-moon acest text, la care s-a ajuns după o ultimă serie de negocieri în noaptea de vineri spre sâmbătă, a apreciat că documentul va marca o „cotitură istorică”, în cazul în care va fi adoptat. Dacă documentul va fi adoptat, va intra în vigoare în 2020.
Preşedintele COP21 a precizat că decizia anexată proiectului acordului stabileşte la 100 de miliarde de dolari valoarea „plafonului” ajutoarelor în domeniul mediului care urmează să fie acordate ţărilor în curs de dezvoltare pentru perioada de după intrarea documentului în vigoare, în 2020, şi că aceasta prevede de asemenea ca un nou obiectiv exact să fie definit cel mai târziu până în 2025.
Citeşte şi: COP21: Ministrul Mediului va reprezenta UE la negocierile care vizează adaptarea la schimbările climatice
Laurent Fabius i-a îndemnat, vineri seara, după două nopţi de negocieri, pe participanţi să încheie, sâmbătă, Conferinţa de la Paris pe tema modificărilor climatice printr-un acord ambiţios.
„Este necesar să ştim să finalizăm o negociere”, a spus el. „Se întrunesc toate condiţiile în vederea unui acord universal, ambiţios. Probabil (…) condiţiile n-au fost niciodată mai favorabile”, a subliniat preşedintele Conferinţei.
Pe parcursul săptămânii, preşedintele COP21 şi echipa sa, de aproximativ 80 de persoane, au participat la o serie de consultări, în toate formatele, în încercarea de a ajunge la un compromis asupra punctelor celor mai dure, şi anume probleme financiare, obiective pe termen lung, tratarea diferenţiată a ţărilor – în funcţie de nivelul de dezvoltare – şi procesul de revizuire a angajamentelor naţionale în vederea reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră (GES).
În penultima sa versiune, proiectul de acord stabilea ca obiectiv menţinerea creşterii temperaturilor medii pe planetă „sub 2°C” faţă de nivelul din perioada preindustrială. El angajează totodată statele semnatare să-şi continue eforturile în vederea coborârii acestui nivel la o medie de 1,5 grade Celsius – o solicitare formulată de către mai multe ţări în curs de dezvoltare.
Citeşte şi: COP21: Încălzirea globală de 2 grade Celsius costă 100 de miliarde de dolari pe an
Însă un anumit număr de ţări – inclusiv ţările bogate în petrol de la Golful Persic, cu Arabia Saudită în frunte – nu voiau ca acest nivel de 1,5 grade Celsius, prea ambiţios în opinia lor, să apară în acord. Repzentanţi ai societăţii civile şi organizaţiilor pentru apărarea mediului, invitaţi ca observatori la COP21, şi-au exprimat temerea că s-ar putea ajunge la un consens final în detrimentul ambiţiosului text.
