Economia românească nu are nevoie de creșteri ale fiscalității pentru sporirea veniturilor publice, întrucât nivelul conformării şi colectării este redus în prezent, iar o îmbunătățire a acestora ar aduce venituri suplimentare bugetului.
Este ilogic să crești taxele sau impozitele atât timp cât ești în fruntea clasamentului UE în ceea ce privește evaziunea fiscală, fapt demonstrat, printre altele, și de nivelul redus de colectare a TVA, doar 48% din cât ar trebui strâns de la agenții economici.
Noul ministru al Finanțelor, fost analist economic al Comisiei Europene, Anca Dragu, este convinsă de acest fapt. „Revin asupra întrebărilor ce vizează veniturile publice. Eu nu cred că avem nevoie de taxe şi impozite mai mari, din moment ce avem o conformare şi o colectare redusă, taxe şi impozite mai mari nu ar face decât ca cei care azi plătesc taxe să plătească şi mâine sau poate chiar mâine să renunţe să mai plătească, considerând că se încadrează în comportamentul altor semeni“, a declarat Anca Dragu în cadrul dezbaterilor desfășurate pe tema bugetului, în comisiile reunite de Buget-Finanţe din Parlament.
Strategia ministrului, de a crește colectarea la buget în locul majorării de taxe și impozite este justificată de cifrele prezentate de Ionuț Dumitru, șef al Consiliului Fiscal, organism care efectuează supervizarea politicilor bugetare și fiscale ale Guvernului. Potrivit lui, veniturile bugetare în România se vor situa, în 2016, undeva la peste 30% din PIB, cu 15% sub media europeană, în timp ce 48% din taxa pe valoarea adăugată care ar trebui plătită nu se plătește.
„Veniturile bugetare în România, anul viitor și în anii ce vor urma, după reducerile de taxe, vor fi de departe cele mai mici din Europa. Media europeană e undeva la 45% venituri, iar noi anul viitor vom avea undeva peste 30% din PIB, deci cu 15 puncte procentuale sub mediile europene. Putem cheltui mult mai eficient și trebuie să facem asta, putem colecta mai eficient taxele și impozitele și avem mult spațiu de manevră pentru a face asta, dar înainte de orice sunt bani foarte puțini colectați la buget. Gap-ul de TVA, adică diferența dintre ceea ce ar trebui să colectăm și ceea ce colectăm cu adevărat este extrem de mare, cel mai mare din Europa. Adică 48% din taxa pe valoare adăugată care ar trebui plătită nu se plătește în România“, a declarat Dumitru, citat de Agerpres.
Potrivit lui, avem cea mai mare economie neobservată din Europa, cu procentaje care se încadrează între 22% și 28% din PIB, în funcție de baza statistică.
„Economia neobservată are un nivel încă foarte ridicat în România. O estimare a Institutului Național de Statistică plasează economia neobservată undeva la 22% din PIB. Estimări ale altor cercetători din literatură arată 28% din PIB față de alte state europene. România are cea mai mare a doua economie neobservată din Europa. În rândul țărilor din Europa Centrală și de Est clasamentul nostru e cam același, adică suntem a doua cea mai mare economie neobservată, după Bulgaria. Poziția noastră în clasament nu este una îmbucurătoare. Explicația ține de mai multe resorturi. În primul rând, povara taxelor și impozitelor pe muncă încă relativ ridicată. Deși au fost reduse contribuțiile la asigurările sociale anul trecut, povara este destul de mare. La un nivel al salariilor de până la 70% din salariul mediu, povara fiscală pe muncă este cea mai mare din rândul țărilor din Europa Centrală și de Est, apropiată de media europeană. Avem probleme serioase când discutăm în special de salariile mai mici decât media“, a subliniat Ionuț Dumitru.
Fiscul, în control la cei cu risc
Dar dacă nu cresc taxele, cum pot fi crescute veniturile la buget? Ministrul Finanțelor crede că trebuie crescut gradul de încasare, un rol important jucându-l reorganizarea ANAF, instituţia care se ocupă cu încasarea veniturilor publice. „Acest proces a început, deja vedem rezultate. Reducerea TVA la alimente nu s-a reflectat într-o reducere 1:1 a încasărilor, a fost cumva o încasare mai mare decât ar fi implicat reducerea de 1:1“, a punctat Anca Dragu. Procesul de reorganizare a ANAF vizează metode moderne de control ale instituţiei, bazate pe analiza riscurilor, pe diferite categorii de contribuabili. „ANAF nu trebuie să meargă în control la orice agent economic, ci trebuie să meargă la agenţii economici cu risc de evaziune. Această evaluare a riscului este o metodă modernă, pe care o folosesc instituţiile de profil din alte ţări şi la care se lucrează şi la ANAF“, a precizat ministrul Finanțelor.
