Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) întâmpină dificultăţi de recuperare a prejudiciilor, din cauze "independente" de instituţie şi dă ca exemplu cazul ICA. Mai mult, ANAF atrage atenţia că poate scoate la licitaţie imobilele, cu riscul de a nu primi nicio ofertă.
În cazul în care s-ar iniția procedurile de valorificare, cu reducerea succesivă a prețului de vânzare (potrivit legii), există riscul real al valorificării în ultima etapă la un preț cu mult sub cel din rapoartele de evaluare, se transmite într-un comunicat remis redacţiei.
"În condițiile în care probabilitatea ca un potențial cumpărător/i să-și asume achizițonarea unor imobile de valoare ridicată cu sarcini este extrem de scăzută. Menționăm faptul că scoaterea la licitație publică având ca rezultat nevânzarea imobilelor, din cauza lipsei ofertanților, conduce automat la diminuarea prețului de vânzare cu 25%, la fiecare licitație", potrivit sursei citate.
Astfel, ANAF a precizat că au fost întâmpinate probleme, în executarea sentinţelor penale, care vizează valorificarea bunurilor confiscate în cazul dosarului ICA (Institutul de Cercetări Alimentare).
Printre cauzele care îngreunează recuperarea prejudiciilor, ANAF a precizat că instanțele comunică cu întârziere de până la 4 ani hotărârile penale rămase definitive. O altă cauză este reprezentat de persoanele fizice de la care trebuie recuperat prejudiciul şi care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate, dar şi neinstituirea de sechestre de către organele de cercetare penală, în cursul urmăririi penale. Totodatp, formalităţile legate legale de partaj /ieşire din indiviziune forţată reprezintă o altă cauză invocată de instituţie.
Potrivit comunicatului, ANAF a atras atenţia "asupra gradului extrem de mare de încărcare a unei instituții care are ca principal obiect de activitate colectarea și administrarea veniturilor datorate bugetului de stat, prin prisma celor patru bugete administrate de ANAF".
"Printre sarcinile suplimentare, amintim aici: sarcina de colectare a creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, sarcina de colectare a creanţelor de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi : programul "Prima casă", programul „Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii”, programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, programului de „stimulare a cumpărării de autoturisme noi”, etc., sarcina de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se fac venit la bugetul de stat, cum ar fi: Consiliul Concurenţei, Compania Naţionala de Autostrăzi si Drumuri Naţionale, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul de Stat in Constructii, Agenţia Naționala pentru Protecţia Consumatorilor, Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si de Vanătoare", precizează sursa citată.
Potrivit comunicatului, cazul ICA "este reprezentativ și edificator în ce privește informarea corectă a opiniei publice legată de responsabilitatea ANAF în cazul executării sentințelor penale", întrucât "vaorificarea bunurilor sechestrate în dosarul ICA este îngreunată din cauze care sunt independente de competențele ANAF, conferite de actualul cadrul legislativ".
ANAF subliniază că scopul comunicatului este "informarea onestă a opiniei publice, prin intermediul mass-media, cu privire la o temă actuală".
Astfel, potrivit sentinței 888/08.08.2014, pe lângă alte bunuri, au fost confiscate următoarele 4 bunuri imobile, precum un teren de 29.220 mp, imobilul unde funcționează postul de televiziune Antena 3, un teren de 4.457 mp+clădire P+3, cât şi un teren 3.000 mp+clădire P+8.
Aceste bunuri confiscate de fisc nu au fost scoase la licitație în prezent întrucât există litigii în curs, în urma acţiunilor demarate în instanță de către SC Antena 3 SA, SC Antena Grup SA, Grupul Industrial Voiculescu și compania SC Grivco SA.
Mai mult, "subiectul litigiilor îl constituie atât recunoașterea contractelor de închiriere dintre reclamanți și foștii proprietari și, implicit, a dreptului de preemțiune (prioritate la cumpărare) al chiriașilor la achiziționarea imobilelor, cât și legalitatea intabulării dreptului de proprietate înscris pe numele statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice", mai transmite sursa citată.
Dosarul ICA este un proces în care sunt implicați omul de afaceri Dan Voiculescu, fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare, biologul Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, fostul ministru al telecomunicaţiilor Sorin Pantiș, Săvulescu Vlad Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius Adrian, Ene Vica.
Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare și interzicerea unor drepturi civile în dosarul de privatizare a ICA, pentru spălare de bani, Gheorghe Mencinicopschi și Popa Corneliu au fost condamnați la câte 8 ani de închisoare cu executare și interzicerea unor drepturi civile, Sorin Pantiș a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare și interzicerea unor drepturi civile.Toți ceilalți inculpați au primit pedepse cu executare sau cu suspendare.
