Primarii de comune şi de oraşe din Constanţa sunt nemulţumiţi de activitatea guvernului şi nu ezită să arate în public acest lucru, de câte ori au ocazia.
Cea mai recentă oportunitate au avut-o în comuna Cumpăna, unde a fost organizat seminarul cu tema “Reforma administrativ- teritorială în rural. Priorităţi şi mecanisme”, susţinut de Sorin Ioniţă – Preşedinte Expert Forum (EFOR). Au participat reprezentanţi al comunelor: Pecineaga, Horia, Mereni, Chirnogeni, Albeşti, Peştera, Topalu, Seimeni, Cuza-Vodă, Cumpăna, Grădina, Târguşor, Poarta Albă, Amzacea, Mihail Kogălniceanu, Saraiu, prin primari, viceprimari, secretari, sau funcţionari publici desemnaţi.
Reprezentanţii administraţiei publice locale au expus punctele de vedere privind reforma administrativ teritorială în rural, precizând faptul că reformele radicale sunt mai mult discutate decât implementate, provocate de dificultăţi politice, opoziţie în teritoriu.
Edilii comunelor au precizat avantajele şi dezavantajele reformei administrative. Filiala Judeţeană Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România susţine păstrarea comunelor în forma actuală, având în vedere faptul că numărul de locuitori, deşi mic, este raportat la o suprafaţă mare de teren (de exemplu, spune ei, o comună cu 1.500 locuitori se întinde pe o suprafaţă de 15.000 ha teren).
”Personalitatea juridică a unităţilor administrativ-teritoriale îi oferă rădăcini locuitorului din mediul rural, care astfel îşi păstrează identitatea, originea. Tocmai de aceea, comunele membre ale Filialei Judeţene Constanţa a ACoR lucrează prin acorduri de cooperare, în interesul locuitorilor din mediul rural, care au nevoie de servicii publice acasă, în localitatea de domiciliu, dar şi în sprijinul administraţiei publice locale (servicii de audit, servicii de expertiză fiscală, de urbanism şi amenajarea teritoriului, servicii juridice)”, spun reprezentanţii ACoR.
În opinia lor, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile europene, pentru proiecte mari, precum şi gestionarea acestora de către echipe de experţi. Se pune accent pe adoptarea şi întărirea legilor privind funcţionarea A.D.I.-urilor şi a Zonelor Metropolitane, în vederea realizării de investiţii majore, derulate prin polii de creştere: drumuri intercomunale, transport metropolitan, educaţie, sănătate, cultură, etc.
Ca dezavantaje, această reorganizare teritorială nu reduce mereu costurile financiare, sporesc birocraţia, funcţionează mai greu din cauza blocajelor politice şi a încetinirii procesului decizional.
Nemulţumiţi de salarii şi ANI
Nici primarii de oraşe nu sunt mulţumiţi. Zeci de edili au luat parte la şedinţa Consiliului Director al Asociaţei Oraşelor din România, organizaţie condusă de primarul din Năvodari, Nicolae Matei, în cadrul căruia s-au discutat problemele cu care se confruntă administraţiile publice locale. Principalele probleme ridicate au fost salarizarea primarilor comparativ cu responsabilităţile pe care le au potrivit legii, problema incompatibilităţii în care se află unii primari din cauza reglementărilor contradictorii sistemului normativ precum şi stabilirea numărului de personal şi alocarea resurselor financiare pentru asistenţii sociali sunt probleme la care asociaţia continuă să caute soluţii.
Primarii si-au exprimat nemulţumirile cu privire la desfiinţarea spitalelor, modificarile legislative din domeniul sănătăţii şi strategia de viitor a ministerului sănătăţii. ”Reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România speră să fie rezolvată şi problema corecţiilor financiare şi birocraţia excesivă a accesării fondurilor europene care încetinesc îndeplinirea obiectivelor”, se arată în comunicatul de presă al asociaţiei.
În urma consultării cu primarii din oraşele membre a fost elaborată o listă a problemelor cu care se confruntă administraţia publică locală şi au fost transmise prim-ministrului şi fiecărui minister adrese cu problemele din domeniul de activitate al fiecăruia dintre acestea.
Comunele nu sunt independente financiar
În ceea ce priveşte dependenţa financiară în rural, sub un sfert din comune (650) acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii + cota din impozitul pe venitul global, 24% din comune (685) au cheltuieli salariale mai mult decât duble faţă de baza de resurse proprii – autonomia lor financiară este fictivă. Se constată o lipsă de venituri fiscale majore pe care statul să le poată ceda UAT-urilor, un exemplu în acest sens fiind încasarea impozitului şi contrubuţiilor aferente venitrurilor din activităţi agricole, precum şi a accesoriilor pentru neachitarea la scadenţă a acestora, datorate de contribuabilii cu domiciliul în raza teritorială.
