Perioada Crăciunului reprezintă în satele din Transilvania o suprapunere unică a unor tradiții diferite. Pe lângă tradițiile creștine care vestesc Nașterea Mântuitorului Isus Cristos, există și o serie de tradiții și de practici precreștine. Uneori, ritualurile cu conotație religioasă, precum postul, spovada, participarea la liturghii și colindatul, se suprapun cu diferite practici magice, care au supraviețuit de-a lungul secolelor.
Printr-un ciudat fenomen de aculturație, exista credința că aceste practici au o putere deosebit de mare în perioada Crăciunului, cu atât mai mult cu cât există o diferență de doar câteva zile între Crăciun și solstițiul de iarnă, o zi cu o semnificație aparte în societățile precreștine.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei organizează astăzi, la ora 14.00, vernisajul expoziției etnografice „Practici magice în spațiul rural tradițional din Transilvania”. Expoziția are loc la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Str. Memorandumului nr. 21, și va fi deschisă în perioada 17.12.2015-10.01.2016.
Expoziția prezintă, în premieră, obiecte rare și foarte puțin cunoscute din vechile colecții ale Muzeului Etnografic al Transilvaniei, precum pietre magice, amulete, obiecte pentru vrăjit, monede pentru deochi, leacuri de întărire, integrate, în viziunea curatorului ei, dr. Silvestru Petac, în cadrele generale ale vieții comunităților rurale.
Gândire mitico-magică
„A pune magia în centrul unui demers muzeografic, așa cum este cel de față, poate părea o întreprindere curajoasă dată fiind natura celor două aspecte care, volens-nolens, trebuie să se întrepătrundă și să se completeze aici: anume, pe
de-o parte, actul magic, act care de cele mai multe ori este unul imaterial, un act care apelează la cuvânt sau gest și, pe de altă parte, obiectul ca element fundamental al unui demers de tip expozițional.
Având în față această provocare, expoziția Practici magice în spațiul rural tradițional din Transilvania caută să pună în evidență o gândirea mitico-magică care subîntinde o întreagă sintaxă ritual-ceremonială vie încă pe alocuri în acest areal etnografic.
În cadrul expoziției se pot regăsi deopotrivă obiecte care au fost utilizate exclusiv în practici magice, cât și obiecte obișnuite, specifice vieții țărănești, dar care, puse în diferite contexte ritual-ceremoniale, devin fie purtătoare de semnificații magice, fie instrumente prin care se realizează un rit cu semnificații magice”, spune dr. Silvestru Petac de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Colinde cu mesaje precreștine
O zonă aparte în care există această suprapunere între tradiții precreștine și cele creștine este cea a Munților Apuseni, mai ales în satele izolate. Un exemplu în acest sens este satul Mărișel. Acolo, până în anii 1970, nu existau colinde cu texte creștine. Ele au fost introduse prin strădania preotului de atunci din sat. Până atunci, mesajele conțineau simboluri precum cocoșii negri. ”Cucoși negri cântă-n cruce / Scoală, maică, că m-oi duce” este începutul celei mai cunoscute colinde din Mărișel, care este cântată pe muzica ”Florilor dalbe”.
În cadrul expoziției se pot regăsi deopotrivă obiecte care au fost utilizate exclusiv în practici magice, cât și obiecte obișnuite, specifice vieții țărănești, dar care, puse în diferite contexte ritual-ceremoniale, devin fie purtătoare de semnificații magice, fie instrumente prin care se realizează un rit cu semnificații magice.“ dr. Silvestru Petac
Crăciunul păstrează practici și ritualuri precreștine
